Principiile de baza ale administratiei publice locale


Principiile de baza ale administratiei publice locale

Marime:
Descarcari: 62

Principiile de baza ale administratiei publice locale Orice stat fiind o putere publica, organizata pe un teritoriu delimitat si recunoscut de celelalte state, are rolul nu numai de a reprezenta poporul de pe acest teritoriu, ci si de a-i rezolva interesele atat de diferite de la o persoana la alta sau de la un grup de indivizi la altul. Pentru a-si indeplini acest rol, statul isi imparte teritoriul si populatia aflata pe acesta in anumite zone de interese, pe baza diferitelor criterii: geografice, religioase, culturale, etc. Aceste zone - mai mici sau mai mari - sunt unitatile administrativ-teritoriale care de-a lungul istoriei au purtat diverse denumiri: judet, tinut, regiune, oras, comuna, etc. Astazi, conform art. 3 alin.3 din Constitutie, "teritoriul este organizat suub aspect administrative in comune, orase si judete". in toate aceste unitati administrativ-teritoriale statul a creat autoritati publice, care sa-l reprezinte si sa actioneze in acestea pentru realizarea intereselor sale, dar si ale locuitorilor respectivi. in acelasi scop, statul a creat autoritati si la nivel central, care sa-l reprezinte si sa asigure realizarea intereselor care se pun la acest nivel si care apar ca ceea ce este comun si general tuturor zonelor de interese. Profesorul Paul Negulescu afirma ca in orice tara sunt doua categorii de interese: unele care au un carecter cu totul general privind totalitatea cetatenilor, intreaga colectivitate si altele care sunt speciale unei anumite localitati. Pentru armonizarea acestor categorii de interese statul a creat regimuri juridice sau institutii speciale, fiecare dintre ele asigurand o rezolvare mai mult sau mai putin corespunzatoare situatiilor concrete. in aceste conditii vorbim de autonomie locala, centralizare, descentralizare, deconcentrare, tutela administrativa. Principiile de baza ale administratiei publice locale sunt stipulate in textele Constitutiei revizuite si in Legea administratiei publice locale nr. 215/2001. Astfel, in articolul 120 din Constitutia revizuita si republicata in 2003 se prevad trei principii pe care se intemeiaza administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale si anume: Principiul descentralizarii, Principiul autonomiei locale, Principiul deconcentrarii serviciilor publice. In Legea 215/2001 (art. 2, alin.1) se arata ca administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul urmatoarelor principii: Principiul autonomiei locale, Principiul descentralizarii serviciilor publice, Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, Principiul legalitatii, Principiul consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit. Din cele doua texte rezulta cele sase principii de baza (cele cinci din Legea 215/2001 la care se adauga principiul deconcentrarii serviciilor publice, din Legea de revizuire a Constitutiei, aprobata prin referendumul din octombrie 2003). Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei. 1.Principiul autonomiei locale. Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in interesul legii. Colectivitatea locala reprezinta totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala. a.Autonomia locala se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. b.Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului sau judetului, dupa caz. c.Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati publice. d.In acord cu cele mai recente reglementari comunitare in materie s-au introdus noi articole care reglementeaza cooperarea si asocierea autoritatilor administratiei publice locale. Astfel, autoritatile administratiei publice locale au dreptul ca, in limitele competentelor lor, sa coopereze si sa se asocieze cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, in conditiile legii. Autoritatilor administratiei publice locale le este acordat dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale, in conditiile legii, pentru protectia si promovarea intereselor lor commune, precum si posibilitatea de a incheia intre ele acorduri si de a participa la initierea si realizarea unor programe de dezvoltare regionala, in conditiile legii. Consiliile locale si consiliile judetene din unitatile administrative-limitrofe zonelor de frontiera au dreptul sa incheie acorduri de cooperare transfrontaliera cu autoritatile similare din tarile vecine, in conditiile legii. e.Autonomia locala se caracterizeaza si prin dreptul consiliilor locale de a putea hotari asupra participarii cu capital sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, la constituirea de societati comerciale sau la infiintarea unor servicii de interes public local sau judetean, dupa caz, in conditiile legii. 2.Principiul descentralizarii serviciilor publice. Descentralizarea serviciilor publice reprezinta transferarea unora din atributii din competenta autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate catre un organism determinat, un serviciu public determinat, din unitatile administrativ-teritoriale. Descentralizarea serviciilor publice implica organizarea unor servicii publice pe plan local, dotate cu un anumit patrimoniu si organe proprii. Astfel, serviciile publice descentralizate dobandesc o anumita libertate de actiune ce deriva din calitatea lor de persoana juridica, transformandu-se in "stabilimente publice". Centralizarea in administratia publica inseamna in plan organizatoric, subordonarea ierhica a autoritatilor locale fata de cele centrale si numirea functionarilor publici din conducerea autoritatilor locale de catre cele centrale, iar in plan functional, emiterea actului de decizie de catre autoritatile centrale si executarea lui de catre cele locale. Centralizarea asigura o functionare coordonata a serviciilor publice. Functionarea pe principiul subordonarii ierarhice a serviciilor publice are drept consecinta inlaturarea suprapunerilor de acelasi nivel, precum si a paralelismelor. Conducerea centralizata, in principiul subordonarii ierarhice asigura pe planul exercitarii dreptului de control, mai multe trepte de efectuare a controlului si de luare a masurilor legale corespunzatoare, fapt ce se constituie in garantii suplimentare pentru apararea intereselor celor administrati. Pe langa avantajele prezentate mai sus, centralizarea in administratia publica are si unele dezavantaje. in regimul organizarii si functionarii centralizate a administratiei publice interesele locale nu-si pot gasi o rezolvare optima, deoarece autoritatile centrale nu pot cunoaste in specificitatea lor aceste interese care difera de la o localitate la alta. Concentrarea, la nivel central, a modului de conducere a unor servicii publice de interes local are ca urmare supraaglomerarea autoritatilor centrale ceea ce duce la rezolvarea cu intarziere si superficialitate a problemelor care s-ar rezolva mai operativ si mai bine de catre autoritatile locale. intr-un regim administrativ centralizat, bazat pe numirea functionarilor publici de catre centru, cetatenii nu mai participa la administrarea treburilor lor, sunt lipsiti de initiativa. Descentralizarea in administratia publica este un regim juridic in care rezolvarea problemelor locale nu se mai face de functionari numiti de la centru ci de catre cei alesi de corpul electoral. in acest regim administrativ, statul confera unor autoritati publice si dreptul de exercitare a puterii publice in unele probleme. Acest regim juridic se fundamenteaza in plan material pe un patrimoniu propriu al unitatilor administrativ- teritoriale, distinct de cel al statului, care asigura mijloacele necesare pentru satisfacerea intereselor locale. Descentralizarea administrativa consta in recunoasterea personalitatii juridice unitatilor administrativ-teritoriale, existenta autoritatilor publice care le reprezinta si care nu fac parte dintr-un sistem ierarhic subordonat centrului, precum si transferarea unor servicii publice din competenta autoritatilor centrale catre cele locale. Gradul descentralizarii administrative depinde de numarul serviciilor publice date in competenta autoritatilor locale. Cu cat numarul acestora este mai mare cu atat va fi mai mare descentralizarea. Descentralizarea in administratia publica depinde si de modul cum sunt organizate autoritatile publice locale si raporturile lor cu cele centrale. Autoritatile locale pot fi alese (descentralizarea este mai mare) sau pot fi numite de catre autoritatile centrale (caz in care descentralizarea este mai mica). Gradul descentralizarii administrative depinde si de forma in care se exercita tutela administrativa (controlul special efectuat de autoritatea centrala). intr-o descentralizare administrativa se pot rezolva in conditii mai bune interesele locale, serviciile publice locale putand fi conduse mai bine de catre autoritatile locale intr-un regim in care acestea nu au obligatia sa se conformeze ordinelor si instructiunilor de la centru. Masurile si deciziile pot fi luate mai operativ de catre autoritatile locale iar resursele materiale si financiare si chiar forta de munca pot fi folosite cu mai mare eficienta si sa raspunda unor nevoi prioritare pe care autoritatile locale le cunosc mai bine decat autoritatile centrale. Functionarii publici alesi sau numiti, in regimul descentralizarii administrative, pe un termen limitat, inlatura in masura mai mare fenomenele birocratice in activitatea locala. Participarea locuitorilor prin alegeri la desemnarea autoritatilor locale accentueaza spiritul de responsabilitate si initiativa pentru viata publica a localitatii in care ei locuiesc si determina sa caute si sa gaseasca ei insisi solutii la problemele cu care se confrunta.

DESCARCA