Povestirea - analiza


Povestirea - analiza

Marime:
Descarcari: 1

Povestirea - analiza Definitie: in sens larg: povestirea se confunda cu naratiunea in sens restrans: povestirea este o specie a genului epic,relatand faptele din punctul de vedere al unui narator care este martor sau participant la evenimentul povestit etimologic: slavona "povest"= istorisire,fabulare,evocare Particularitati: specie a genului epic in proza, situata ca dimensiune intre schita si nuvela; -principalul mod de expuneree naratiunea (povestea unui pescar bolnav de dragostea pt propriul ideal) impletita cu secventele descriptive (imaginile lostritei-femeie, prezentarea mediului acvatic) si pasaje dialogale ; faptele sunt relatate din perspectiva povestitorului, a carui prezenta e marcata stilistic prin persoana aIII-a a formelor verbale, asigurandu-se astfel obscuritatea ; in atentia cititorului se aduce un sg fapt (prinderea pestelui fabulos) ; prin intermediul derularii narative - succesiunea momentelor subiectului fiind insotita de indici de spatiu si timp : ‘pe Bistrita’, in timpul faptelor mitice - si al personajelor,se transmite un mesaj : dorintele mai presus de fire nu pot fi atinse in real si in lumea aceasta, dupa cum pe Aliman iubirea il chema in adancuri ; interesul se concentreaza asupra situatiei care dezvolta un plan secund, al simbolurilor, cuprinse intre 2 limite structurale : prologul despre diavol (incipit) si epilogul despre transmiterea epicului popular(clansula) ; marcile stilistice sunt frecventa formelor verbale(care dinamizeaza relatarea), utilizate la timpul trecut,in sp. Imperfect,pt a reface atmosfera fabuloasa. conflictul este liber ; tematic,pov e diversa ; compozitional, respecta structura textului traditional - introducere, cuprins si incheiere - dar uneori compozitia poate recurge la tehnica « pov in rama » sau « pov in pov » Tema : Povestea unu pescar care-si face un ideal din prinderea demonului acvatic Aliman : «Lostrita » este o poveste de dragoste intre un om si o fiinta fabuloasa.Aceasta istorisire prezina,intr-un timp legendar, povestea unui pescar care-si face un ideal din prinderea demonului acvatic.In mod simbolic, Aliman este expresia cautatorului de absolut, fiinta umana subjugata de puterea unui vis mai presus de fire, insul care tenteaza iesirea din limita (a= fara, dincolo, iar ; liman= limita, predestinare) Faptul care i-ar justifica existenta lui Aliman ar fi prinderea lostritei ,care ia cand chip de fata, cand chip de peste urias; in simbolistica textului, lostrita este un demon acvatic si reprezinta fascinatia idealului, caruia eroul nu i se mai poate sustrage,ispita raului vazuta ca o chemare din alt spatiu, imaginea feminitatii in toata splendoarea ei.Ca peste, lostrita ar putea motiva profesia lui Aliman, iar ca femeie ar putea insemna implinirea erotica a ipostazei lui de om,echivaland cu sensul vietii. Vanitatea uman si nesatisfacuta a lui Aliman il indeamna sa prinda lostrita ca pe un pste,un animl real,desi miterios si metamorfozabil,dar pastreaza perspectiva mitica,portile deschise ; « nu credea in basmele pentru copii »,considerandu-se egalul nestiutei vietati : »Daca are ea vrajile ei,apoi le am si eu pe ale mele ».Am putea spune ca Aliman se initiaza pt a dobandi putere si iscusinta,urmarind un animal misterios,iesit din comun.Vanarea lostritei dureaza ani intregi,Aliman implinindu-se,devenind un flacau frumos si puternic,pana cand,pe neasteptate,i se releveaza lumea de dincolo,fulgerandu-l cu adevarul ei absolut :prinde in brate,pt o clipa, vietatea lucitoare,ca pe o fata la hora ;dar aceasta ii scapa :flacaul rateaza marea sansa a vietii sale.De atunci,se schimba radical,devenind « ne-om ».Dezamagit,parca,de aceasta neputinta,animalul magic dispare, reintrand incongruenta a 2 timpuri :cel uman,liniar, si cel magic,etern.

DESCARCA