Locul Romaniei in Uniunea Europeana


Locul Romaniei in Uniunea Europeana

Marime:
Descarcari: 27

Locul Romaniei in Uniunea Europeana In vara si chiar la inceputul toamnei anului 1999, oficialii Uniunii Europene declarau ca extinderea uniunii in viitorul apropiat este imposibila, intrucat statele comunitare nu pot suporta costurile ridicate necessitate de aderarea noilor membri. Spre farsitul anului, in luna decembrie insa, Romania alaturi de alte state, este invitata sa ia parte la negocierile de aderare la U.E. , ba chiar mai mult gasesc si fondurile necesare pentru grabirea asocierii. Ce a determinat acesasta schimbare radicala in politica Uniunii Europene? Evident ratiuni (ca sa nu le spunem interese) politice, sociale si economice. Fara sa subestimam rolul intereselor politice intr-o economie de piata unde supremul principiu este obtinerea de profit, este clar ca aceasta a prevalat in schimbarea strategiei U.E. Este greu de crezut ca U.E. va aloca in viitorul apropiat fonduri asa de mari numai pentru a recompensa Romania pentru ajutorul neconditionat dat in razboiul din Iugoslavia sau pentru ca nivelul de trai s-a deteliorat serios si ca mai devreme sau mai tarziu vor aparea grave probleme sociale in aceasta zona geografica ce va afecta intreaga comunitate europeana. Orice motivari ce nu au la baza interesul economic intr-o economie de piata, addica profitul, sunt vorbe fara acoperire, demagogie. Cum in economia de piata guverneaza profitul, atunci este clar ca si aici se urmareste un profit, unul concret si suficient de mare care sa justifice alocarea acestor fonduri insemnarte, cu atat mai mult cu cat in urma cu cateva luni fondurile nu existau. Este tot mai evident ca interesele economice au primat, si ca de obicei, adevarul despre conditiile economice impuse de U.E. pentru aderarea Romaniei il spun oamenii de stiinta, in masura in care il afla, si nu guvernantii, asa cum ar fi normal. Toata lumea stie ca la asocierea Romaniei la U.E., negocierile dosarului agricol au fost cele mai dure.Romania nu a obtinut avantaje mari in relatiile de comert exterior cu U.E., dar manevrat de asa maniera, incat a lasa deschisa posibilitatea protejarii propriei agriculturi. Acest lucru nu il spunem noi, ci un cercetator din comunitatea europeana, Michael Tracy, care scrie: "Tarile Europei Centrale si de Est (T.E.C.E.) au facut si ele, la randul lor, concesii U.E. care, la baza principuilui asimetriei, au fost in general mai putin generoase. In conformitate cu U.R.A. (Aordul Rundei Uruguay n.n.), unele dintre tarile respective si-au limitat protectia la un nivel relativ inalt avand astfel posibilitatea sa isi mareasca taxele vamale la intrarea in vigoare a U.R.A. Acesta a fost in special cazul Romaniei (s.n.)". Din cele 39 de produse agricole pentru care s-au negociat contingentele tarifare garantate de catre U.E. pentru T.C.E.C., Romania exporta numai 25, iar cantitatile sunt extrem de mici, aproape nesemnificative pentru productia noastra. Iata cateva exemple: porci si carne de porc 12,3 mii t sau 19,6 mii t grau si faina de grau, acestea fiind produsele unde cantitatea depaseste 10 mii t, pentru ca toate celelalte 23 de produse au cantitati sub 4 mii t. Concluzia se poate trage usor: nu am obtinut mult, dar am obtinut posibilitatea de a proteja agricultura romaneasca. Tratativele de integrare a Romaniei in U.E. ar fi fost de presupus sa fie si mai dure, dar agricultura de acum nu mai seamana deloc cu cea de atunci. Si totusi se mai gaseste cate ceva de negociat, de exemplu pamantul arabil al Romaniei. La inceput mai voalat, apoi mai direct ni se spune ca Romania va trebui sa renunte la 2 mil. ha teren arabil pentru a putea adera la U.E. Se nasc inevitabil mai multe intrebari, iata o parte din ele: Prima intrebare: este oare posibil sa se renunte la 2 mil. ha, adica la 21,41% din suprafata arabila a tarii noastre in conditiile cand si asa securitatea alimentara a tarii noastre este grav afectata? A doua intrebare: in ce zone ale tarii se va produce aceasta trecere a terenului arabil la alte folosinte, fie ele agricole sau neagricole? A treia intrebare: ce mecanisme, procedee, masuri vor fi puse in practica pentru a determina o asemenea suprafata? Sa incercam un posibil raspuns pentru intrebari, in sensul invers in care au fost ridicate, dar si al importantei lor, evident prima intrebare fiind de departe cea mai importanta.

DESCARCA