Alexandru Plamadeala


Alexandru Plamadeala

Marime:
Descarcari: 5

Alexandru Plămădeală Alexandru Plămădeală este considerat cel mai important sculptor basarabean din sec.XX. El s-a născut la 9 octombrie intr-o familie de intelectuali din Buiucani, Chişinău. Din frageda copilărie ii plăcea să deseneze, mărturie ar fi fost pereţii casei părinteşti şi chiar cei ai casei vecine, care serveau drept spaţiu pentru crearea unor compoziţii intregi, executate cu ajutorul unor materiale accesibile copiilor, precum este creta şi cărbunele. Cind a implinit virsta de şcoala, copilul a intrat la seminarul teologic din Chişinău. Timp de doi ani, băiatul a condus şi a ilustrat revista-manuscris Satan", in care ii satiriza pe pedagogii şi elevii cu concepţii conservatoare. in această perioadă s-a stabilit o trainică prietenie dintre viitorul sculptor şi poetul Alexei Mateevici. Concomitent cu studiile la seminar Alexandru Plămădeală frecventa cursurile de artă la Şcoala de desen , condusă de pictorul Vladimir Ocuşco. Asimilind primele noţiuni de artă şi luind cunoştinţă de evenimentele importante din viaţa artiştilor, viitorul sculptor şi-a propus mari dorinţe pe tărimul artei. insă pentru a realiza aceste dorinţe era nevoie de resurse materiale. in ajutor i-a venit familia, care ii oferi din modestele economii suma necesară pentru a pleca la Moscova, unde Alexandru intenţiona să se inscrie la Şcoala superioară de pictură, sculptură şi arhitectură. Nereuşind la prima incercare, băiatul se văzu silit să se angajeze lucrător la o turnătorie din Moscova, frecventind simultan o şcoală privată de desen. in 1912 examenul fu, totuşi susţinut şi tinărul deveni elev al Şcolii de pictură, arhitectură in clasa de sculptură a profesorului Serghei Volnuhin. in timpul studiilor Alexandru a reuşit să-i ciştige acestuia simpatia şi bunăvoinţa. Pedagogul i-a propus chiar să se instaleze in atelierul său de pe lingă şcoală. Aici, la sugestia profesorului, Plămădeală executa şi lucrări de sculptură la comandă. Astfel starea sa materială cite puţin s-a imbunătăţit ţi el putu să-şi ajute familia. Absolvind clasa de sculptură la distincţie, Alexandru Plămădeală pleacă la Lenigrad, unde se angajează in calitate de gravor de medalii la Monetărie. Mai elocvente, insă s-au dovedit lucrările miniaturale, pe care le-a prezentat tinărul sculptor. Şeful Monetăriei, după o scurtă, dar minuţioasă cercetare a lucrurilor, s-a invoit să-al angajeze imediat in calitate de medalier. Cu părere de rău, puţine miniaturi de acest fel s-au păstrat pină in prezent. La Peterburg Plămădeală muncea asiduu, luind parte la multe expoziţii de artă. Practica de lucru timp de doi ani la Monetărie i-a ajutat sculptorului să-şi perfecţioneze măiestria, să-şi formeze personalitatea. in 1919, după moartea directorului Şcolii de desen, Ocuşco, conducerea acestei instituţii a fost incredinţată tinărului Plămădeală, odată cu dispoziţia de a transforma in Şcoala de arte plastice (actualul colegiu A. Plămădeală"). Cu incetul şcoala devine un focar de cultură. Aici se adunau artişti de teatru, arhitecţi, artişti plastici şi slujitori ai altor muze. Se discutau probleme actuale de artă, aveau loc dezbateri aprinse. Din corpul didactic al şcolii făceau parte Şneer Cogan, profesor de desen şi August Ballierre, care conducea clasa de pictură şi arte decorative. in cadrul şcolii funcţiona un studiu important de arte plastice, ulterior transformat in Societatea de arte plastice din Basarabia". in calitate de conducător al acestei societăţi Alexandru Plămădeală a organizat 11 expoziţii de artă, din care a selectat lucrări interesante, pentru a le preda ulterior Muzeului orăşenesc de arte plastice. Călătorind peste hotare cu scopul de a vizita marile muzee, A. Plămădeală a reuşit să facă achiziţii importante pentru programul didactic al şcolii. Şi anume; reproduceri de cea mai inaltă calitate poligrafică după opere celebre ale maeştrilor artei universale. Tot pe lingă şcoală a fost improvizat un mic muzeu. in atelierul directorului, unde se adunau artiştii pentru a discuta despre artă şi pentru a face artă, a fost infiinţat la inceput un mic cenaclu, care mai tirziu, a inceput să se numească Societatea de arte frumoase din Basarabia". Membrii ei fondatori au fost: A.Plămădeală, S.Cogan, V.Doncev, A.Tarabchin şi arhitectul N.Ţiganco. in 1921 A. Plămădeală creează statuia Disperare". Figura unui tinăr este tratată in maniera distincţiei clare a suprafeţelor mari, modelate intr-un plan geometrizat, cu o vizibilă grafie a planurilor de tranzaţie ale volumelor ţi prin aceasta indicindu-se mai uşor linia generală a mişcării cu o direcţie circulară. Nudul poartă o tensiune vădită a conturului, exprimind o adincă stare de deprimare, lipsită, insă de orice incercare de protest. Prin această compoziţie autorul s-a străduit să redee prin intermediul generalizării artistice starea de spirit a poporului oprimat. Astfel sculptorul vine să exprime o totală durere sufletească, durere surprinsă doar la etapa decepţiei. Dar in următoarea lucrare Muncitorul", il aflăm pe autor in ipostaza unui militant inverşunat pentru eliberarea socială, pentru propagarea unui ideal nou - muncitorul. Muncitorul lui Plămădeală impresionează prin rezonanţa simbolică, anunţind un viitor glorios intregii clase proletare. Tema muncitorească , fiind o temă iminentă in acea perioadă de protest, era promovată de mulţi sculptori şi pictori, care işi expuneau concepţiile lor inaintate, exprimindu-şi simpatia şi aderenţa totală la această clasă. Maniera planurilor geometrizate, care domina aproape in toate şcolile moderne, folosită şi de Plămădeală in lucrarea precedentă in figura muncitorului, este substituită cu cea tradiţională prin modelare plastică, minuţioasă , bine finisată. Nou in prezentarea figurii este duritatea voită a formelor, poziţia frontală cu un gest declamator, ca o chemare plină de fermitate şi voinţă. Pentru a sublinia caracterul plin de energie, militant, sculptorul a recurs la o uşoară denaturare a proporţiilor, infăţişindu-se eroul mai scund, ca gestul larg să fie echilibrat printr-o stabilitate a corpului. Cu această lucrare autorul şi-a dovedit cu elocenţă poziţiile sale democratice şi prezenţa unui spirit de mare ţinută etică şi un mare curaj de a-şi expune concepţiile sale progresiste.

DESCARCA