Rezumatul cartii Introducere in stiintele comunicarii de John Fiske


Rezumatul cartii Introducere in stiintele comunicarii de John Fiske

Marime:
Descarcari: 29

Rezumatul cartii Introducere in stiintele comunicarii de John Fiske Disciplina stiintelor comunicarii este deja consacrata in spatiul stiintific si universitar. Materialul cartii reprezinta o introducere lucida a principalelor axe de cercetare, destinat studentilor care se intalnesc pentru prima oara cu subiectul. in acelasi timp, el aduce clarificari si informatii suplimentare de real interes si pentru studenti, profesori sau cercetatori deja initiati in acest domeniu. Cartea descrie o serie de metode de analiza a comunicarii, dar si teoriile care stau la baza metodelor respective. inarmat cu ele, cititorul va fi capabil sa extraga intelesurile culturale latente ale unor acte de comunicare fundamentale, precum fotografiile de presa sau emisiunile populare de televiziune, pentru a le vedea cu alti ochi. Cartea de fata este structurata in noua capitole. Pe langa acestea, sunt inserate o lista a ilustratiilor (pag. 9) care au rolul de a evidentia conceptul si/sau teoria dezbatuta (studiata) de autor in carte, multumiri (pag. 11) indreptate studentilor autorului de la cursul Studiile Comunicarii pe care-l tine la Universitatea Polytechnic din Tara Galilor, colegilor pentru comentariile specifice, pentru faptul ca i-a oferit acel mediu de lucru care incurajeaza dezvoltarea ideilor, un feedback valoros. De asemenea multumeste lui Viv Coles pentru fotografii si lui Jenny Griffiths pentru munca de tehnoredactare. Si, in cele din urma, familiei, care i-au permis ca mult prea multe weekend-uri si vacante sa fie dedicate acestei carti. Nota autorului (pag. 13) constituie un bloc aparte al cartii prin care acesta (adica autorul) ii face o succinta explicatie cititorului pentru a intelege structurarea cartii si aranjarea capitolelor, explicatii de genul ca am structurat, acolo unde parea necesar, materia la sectiuni numite «Conceptul de baza» si «Implicatii ulterioare». Cititorul care doreste o introducere scurta, generala, in subiect, poate citi doar sectiunea «Conceptul de baza»". Aceste notite pot fi desprinse din prima parte a notei autorului, Strategii de lectura a cartii, urmata de un alt compartiment - Exercitii si lecturi suplimentare (tot pe aceeasi pagina, 13) in care autorul mentioneaza ca la sfarsitul fiecarui capitol a sugerat cateva teme de discutie sau de eseuri si exercitii practice, destinate sa testeze, sa extinda sau sa adanceasca intelegerea cititorului asupra capitolului respectiv. Pana a incepe capitolul 1 este INTRODUCEREA urmata de subtitrul Ce este comunicarea?. Acest lucru ne spune ca in introducere realizatorul cartii incearca, din start, sa ne informeze despre fenomenul comunicarii, acea activitate umana pe care fiecare dintre noi o poate recunoaste, insa putini o pot defini satisfacator". De fapt, autorul vrea prin aceasta carte, sa inlature indoielile care stau in spatele comunicarii conform careia ea nu este un subiect, in sensul academic obisnuit al cuvantului, ci o arie de studii interdisciplinare. Capitolul 1, Teoriile comunicarii, studiaza modelul matematic al comunicarii al lui Shannon si Weaver (1949), una din principalele surse din care s-au dezvoltat studiile comunicarii. Acest model reprezinta un exemplu clar al scolii-proces, care vede comunicarea ca pe o transmitere de mesaje. Jonh Fiske studiaza cu atentie conceptele de informatie", redudanta si entropie", mijloacele de comunicare din perspectiva modelului matematic, canalul si codul, reactia receptorului inapoi la emitator (feedback-ul). Capitolul se incheie cu Exercitii si lecturi suplimentare. Capitolul 2, Alte modele, autorul prezinta alte modele ale comunicarii vazute ca proces pentru a ilustra intreaga gama pe care se intinde aceasta abordare. Aceste, alte modele" sunt modelul lui Gerbner (1956), cu implicatii ulterioare, studiul conceptelor acces", disponibilitate", modelul lui Lasswell (1948), modelul lui Newcomb (1953), modelul lui Westley si McLean (1957), modelul lui Jakobson (1960). Capitolul se incheie ca si primul si ca si urmatoarele. Capitolul 3, Comunicare, intelesuri si semne studiaza o alta abordare a studiului comunicarii. Aici accentul nu se pune pe comunicarea ca proces, ci pe comunicarea ca generare de inteles. Modul ne familiarizeaza cu un nou set de termeni: semn, semnificatie, icon, indice, denotatie, conotatie. Acestea nu sunt altceva decat modelele structurale. Aici sunt incluse temele Semiotica, Semne si intelesuri, Categorii de semne, Conventie, Organizarea semnelor. Autorul face trimiteri si analizeaza teoriile savantilor in domeniu, precum C.S. Peirce, Ogden si Richards, Saussure etc. Capitolul 4 - Codurile, descrie aceste sisteme in care sunt organizate semnele, codurile comportamentale si codurile de semnificare. Se concentreaza asupra celei de-a doua categorii de semne, trasaturile lor de baza, precum si introducerea a noi termeni: analogic" si digital". in continuare se va studia comunicarea nonverbala, codurile elaborate si restranse, codurile difuzarii de masa si ale difizarii limitate, codurile arbitrare (sau logice) si codurile estetice. La pagina 103 se analizeaza codurile si apartenenta la comunitate, acordul intre utilizatorii lor in privinta unitatilor pe care le contin, a regulilor dupa care aceste unitati pot fi selectate si combinate. Aceste acorduri vor fi atinse prin conventie si utilizare, prin acord explicit si prin indicii aflate in interiorul textului. Capitolul 5, Semnificatia, ne vorbeste despre teoriile saussuriene - sistemul lingvistic, modalitatile complexe in care putea fi construita o fraza si intelesul ei. Modelul sistematic al lui Roland Barthes, nivelurile semnificarii (denotatia, conotatia, mitul, simbolurile, metafore si paradigme, metonimia) toate analizate in acest modul. Capitolul 6, Metodele semiotice si aplicatiile lor. Acesta descrie diferite metode care ne ofera bune exemple al felului in care metodele semiotice si linvistice de analiza ne dau o idee despre cum isi castiga aceasta expresie puterea poetica. Cele patru concepte de paradigma, sintagma, norma si deviere se vor gasi reflectate in acest capitol, impreuna cu analiza semiotica care opereaza cu metafora poetica, metafora vizuala si metonimia realista, testul comutarii, cuvamtul si imaginea, perspectiva mitologica, notiunea de lectura preferata si alte concepte. Capitolul 7 - Teoria structuralista si implicatiile ei studiaza domeniul semioticii ca forma a structuralismului, opereaza cu dimensiunea paradigmatica a limbajului, aduce argumente, trimiteri la autori ilustri in domeniu, Levi-Strauss, Saussure. Se face o explicatie a categorizarii si a opozitiilor binare, a categoriilor ambivalente, a principiul repetitiei structurate, implicatii antropologice in domeniu, ritualuri de granita si cea mai importanta care incearca sa defineasaca societatea, cea dintre natura si cultura. Se analizeaza structura mitului si structura culturii de masa, miturile si valorile sociale cu explicite implicatii ulterioare. Capitolul 8, Metode empirice (pag. 173) va analiza scopul acestora, arata cateva moduri empirice de abordare a unor domenii similare celor acoperite din perspectiva semioticii. Acestea sunt: analiza de continut, valoriloe culturale, diferentialul semantic, teoria utilizarilor si recompenselor", etnografia receptarii. Capitolul 9, Ideologie si semnificatie se preocupa de obiectul final si cel mai abstract al semioticii - teoria ideologiei si analiza ei, utilizarile ei (gasite de Raymond Williams), cu ce opereaza ea, semnul si intelesul, ideologia stiintei, hegemonia in actiune. Concluzia, ultima partea a cartii, autorul, John Fiske, ne vorbeste despre importanta (eficienta) scolii-proces in studiul stiintelor comunicarii. Aceasta ne poate incuraja sa ne imbunatatim aptitudinile de comunicare ce ne vor abilita apoi sa ne impunem pe noi insine asupra lumii din jurul nostru cu mai multa eficienta. Ea vede comunicarea ca pe ceva determinant, iar imbogatirea comunicarii, ca pe un mod de crestere a controlului social. De aici si studiile atractive si interesante despre audiente, despre efectele comunicarii. Pe scurt, scoala-proces reprezinta viziunea directorilor executivi din industria publicitara. Pentru mine, ca student la Facultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii, cartea Introducere in stiintele comunicarii" este un suport informational (teoretic) de o importanta majora, prin faptul ca imi pune la dispozitie lucrarile principalilor reprezentanti ai scolii-proces" si ai scolii semiotice. Citind aceasta carte am vazut cum o scoala poate arunca lumina sau poate compensa golurile sau punctele slabe ale celeilalte, sau, dimpotriva, in care cele doua scoli se cearta, se contrazic sau chiar se submineaza una pe alta. Autorul a tratat in asa fel temele, incat e imposibil sa nu-ti adopti o pozitie critica, sa fii constient in mod critic atat de metoda de lucru a scolilor, cat si de subiectul studiului lor. Acum, dupa lecturarea cartii, sunt capabil sa articulez un raspuns la intrebarea de ce se studiaza comunicarea din aceste doua perspective.

DESCARCA