Raspunderea penala


Raspunderea penala

Marime:
Descarcari: 95

Raspunderea penala 1.Notiunea si tipurile liberarii de raspundere penala. Atingerea scopurilor generale si speciale ale pedepsei penale, prevazute de art. 20 Cod penal (C.P.), de multe ori e posibila si fara tragerea persoanei vinovate la raspundere penala. in anumite conditii scopurile corectarii si reeducarii, preventiei generale si speciale sunt realizabile si fara aplicarea raspunderii penale sau a pedepsei penale, ceea ca se poate face, de exemplu, cu ajutorul masurilor de constrangere cu caracter educativ. Pentru rezolvarea efectiva a acestor probleme, legislatorul, conducandu-se de principiul umanismului si folosind adeseori metoda increderii, prevede diverse categorii de liberare de raspundere penala. insasi notiunea "liberare de raspundere penala" a aparut in dreptul penal al tarii noastre in anul 1961, cand Codul penal al Republicii Moldova in vigoare a folosit aceasta notiune in denumirea si textul articolelor 10, 48, 49, 50. Analiza art. 46 din Codul penal al Republicii Moldova demonstreaza ca, desi legislatorul nu foloseste termenul "liberare de raspundere penala", este vorba de liberarea de raspundere penala. in legea penala definitia raspunderii penale lipseste. Ea este expusa in teoria dreptului penal. Raspunderea penala trebuie interpretata ca o condamnare publica de stat a faptelor social periculoase si a persoanelor ce le savarsesc, exprimata in sentinta de condamnare. Din aceasta notiune reese ca raspunderea penala poate fi aplicata numai persoanelor ce au savarsit o fapta socialmente periculoasa, iar liberarea de raspundere penala va insemna renuntarea organelor oficiale, pe baza unor cauze obiective si subiective, de a mustra, condamna public aceste persoane si faptele lor. Primul indiciu ce caracterizeaza natura juridica a liberarii de raspundere penala consta in faptul ca orice modalitate a acestei institutii se aplica numai persoanelor ale caror actiuni contin o componenta de infractiune. Aceasta demonstreaza faptul ca institutia liberarii de raspundere penala se deosebeste esential de cazurile cand fapta desi intruneste trasaturile unei infractiuni, dar fiind lipsita de importanta nu prezinta pericol social (alin.2, art.7 C.P.), deasemenea, si in cazul legitimei aparari, extremei necesitati, renuntarii benevole ce in dreptul penal exclud penalitatea faptei. Al doilea indiciu ce caracterizeaza natura juridica a liberarii de raspundere penala consta in faptul ca orice modalitate a sa se aplica la aprecierea organelor de anchetare si judiciare. Acest fapt e confirmat prin dispozitiile articolelor C.P. al R.M.,care prevad modalitati aparte ale liberarii de raspundere penala. Liberarea de raspundere penala se caracterizeaza prin faptul ca ea se infaptuieste dupa regula generala numai cand infractiunea nu prezinta un mare pericol social; de raspunderea penala poate fi liberat banuitul, invinuitul, inculpatul si condamnatul; de raspundere penala poate fi liberata persoana nu numai de instanta de judecata, ci si de catre procuror, anchetator si de catre organul de cercetare penala cu consimtamantul procurorului prin intermediul incetarii cauzei penale la etapa anchetei prealabile sau refuzul de a intenta un proces penal. Actele de amnistie si gratiere reprezinta temei al liberarii de raspundere penala daca ele sunt in vigoare si sunt aplicate pana la momentul condamnarii persoanei conform sentintei instantei de judecata si pot fi ca temei al liberarii de raspundere penala daca actiunea acestora se rasfrange asupra persoanei condamnate pentru infractiunea savarsita. Tipurile liberarii de raspundere penala se clasifica in doua grupe: 1.din ea face parte prescriptia atragerii la raspundere penala si actul amnistiei. in prezenta acestor temeiuri organul de cercetare penala, anchetatorul, procurorul, instanta de judecata unde se examineaza dosarul sunt obligate sa libereze persoana de raspundere penala, iar procesul trebuie incetat; 2.temei pentru clasificarea celei de-a doua grupe serveste gradul scazut de pericol social al infractiunii savarsite si absenta pericolului social al persoanei infractorului sau prezenta gradului neinsemnat al acestuia. Daca sunt prezente prevederele articolelor 48/1, 50, alin.3 si 4 ale art.10, atunci persoana poate, nu insa in mod obligator, fi absolvita de raspundere penala. in aceste cazuri procurorul, anchetatorul si instanta de judecata urmeaza, pentru ca sunt in drept (dar nu sunt obligate), avand in vedere circumstantele obiective si subiective ale cauzei, sa inceteze cauza penala. Liberarea de raspundere penala in prezenta temeiurilor din prima grupa nu depinde de gradul de pericol social, pe cand liberarea de raspundere penala in prezenta temeiurilor din a doua grupa e posibila conform legii numai cand avem savarsirea unei infractiuni ce nu prezinta un grad sporit de pericol social. Legea penala in vigoare prevede urmatoarele modalitati de liberare de raspundere penala: 1)liberarea de raspundere penala datorita expirarii unor anumite termene din momentul savarsirii infractiunii (art.46 C.P. al R.M.); 2)liberarea de raspundere datorita schimbarii situatiei (alin.1 al art.48 C.P. al R.M.); 3)inlocuirea pedepsei penale cu tragerea la raspundere administrativa (art.48/1 C.P. al R.M.); 4)liberarea de raspundere penala cu incredintarea celui nevinovat pe chezasie (art.50 C.P. al R.M.); 5)liberarea minorilor de raspundere penala (alin.4 al art.10 C.P. al R.M.); 6)absolvirea de raspundere penala ca rezultat al actului de amnistie (art.53/1 C.P. al R.M.). in afara de aceste modalitati, partea speciala a legislatiei penale stabileste unele cazuri ale liberarii de raspundere penala pentru savarsirea unor infractiuni concrete. Astfel, alin.2 al art.61 C.P. al R.M. prevede liberarea de raspundere penala a cetatenilor R.M., recrutati de serviciul de spionaj strain pentru activitate dusmanoasa contra R.M., daca ei n-au comis nici un fel de actiuni pentru a indeplini sarcina criminala primita si au declarat autoritatilor despre legatura lor cu serviciul de spionaj strain. in alin.3 al art.188 se indica ca persoana ce a dat mita e liberata de raspundere penala, daca mita i-a fost estorcata sau daca, dupa darea mitei, aceasta persoana a declarat benevol cele intamplate. Persoana vinovata poate fi liberata de raspundere penala la etapa intentarii procesului penal, in procesul examinarii cauzei si dezbaterilor judiciare, insa pana ce judecata se va izola in camera de consiliu pentru a determina sentinta de condamnare. Dupa continutul juridic, prin liberarea de raspundere penala se intelege liberarea vinovatului de toate consecintele juridice ale infractiunii, direct de pedeapsa si antecedentele penale. Liberarea de raspundere penala nu inseamna declararea persoanei nevinovate si nu o absolva pe aceasta de raspunderea materiala pentru savarsirea faptei si de sanctiunile administrative si disciplinare. Forma procesuala de liberare de raspundere penala consta in incetarea procesului penal. Persoanei i se reintorc toate obiectele, documentele si lucrurile confiscate. Liberarea de raspundere penala poate consta in renuntarea instantei de judecata de a intenta dosarul penal, in clasarea cauzei sau in renuntarea de a pronunta sentinta. Prin liberarea de raspundere penala se intelege actul organelor justitiei, la latitudinea carora, pe baza stabilirii gradului socialmente periculos nu prea mare, atat al infractiunii savarsite, cat si al persoanei vinovate, libereaza persoana respectiva de aprecierea negativa data de stat faptei infractionale, care urma sa fie exprimata in sentinta de condamnare. Proiectul noului Cod penal in art. 54 prevede liberarea de raspundere penala : Persoana care a savarsit o fapta ce contine semnele componentei de infractiune poate fi liberata de raspundere penala de catre instantele judecatoresti in cazurile: minorilor (art. 55) ; atragerii la raspundere administrativa (art. 56) ; renuntarii de bunavoie la savarsirea infractiunii (art. 57) ; caintei active a infractorului (art. 58) ; impacarii cu victima (art.59) ; schimbarii situatiei (art. 60) ; prescriptiei atragerii le raspundere penala (art. 61). Deci, in proiectul noului Cod penal sunt prevazute alte conditii de liberare de raspundere penala, ceea ce demonstreaza ca se merge pe alte cai mai progresive in ce priveste liberarea de raspundere penala. 2.Prescriptia tragerii la raspundere penala. Prin prescriptia tragerii la raspundere penala se intelege liberarea de raspundere penala a persoanei vinovate de savarsirea infractiunii, daca din momentul savarsirii ei au expirat termenele indicate in lege si daca curgerea prescriptiei n-a fost intrerupta de savarsirea unei noi infractiuni sau de incalcarea altor conditii indicate in legea penala. Prescriptia consta in situatia cand se inlatura raspunderea penala prin stingerea dreptului statului de a pedepsi si a obliga infractorul de a suporta consecintele faptei sale dupa trecerea unui interval de timp de la data savarsirii infractiunii, indiferent daca fapta a fost ori nu descoperita ori infractorul identificat. Cu cat mai putin timp trece din ziua savarsirii infractiunii pana la aplicarea pedepsei penale, cu atat este mai mare eficacitatea aplicarii pedepsei. Si invers, pedepsirea persoanei dupa un termen indelungat de la savarsirea infractiunii este,de regula, irationala din punct de vedere al atingerii scopurilor pedepsei penale, prevazute de art. 20 C.P. al R.M. Temeiul liberarii de raspundere penala, conform art. 46 C.P. al R.M., consta in faptul ca, datorita expirarii unor anumite termene din momentul savarsirii infractiunii, pericolul social sau isi pierde complet valoarea, sau se micsoreaza in asa masura ca devine irational de tras la raspundere penala persoana respectiva. Legea penala prevede diferite termene ale prescriptiei raspunderii penale, a caror durata e deteminata de gravitatea infractiunii, ce se reflecta in natura pedepsei si limitele de aplicare ale acesteia, prevazute in normele de incriminare. Legislatia penala a Republicii Moldova prevede doua modalitati de prescriptie ale tragerii la raspundere penala: 1.termene diferentiate, ale caror durata depinde de gravitatea infractiunii savarsite ; 2.termen general, stabilit in marime de 15 ani pentru toate infractiunile. Prescriptia diferentiata. Daca persoana ce a savarsit infractiunea nu se sustrage de la anchetarea penala si judecata, atunci ea nu poate fi trasa la raspundere penala, cand din ziua savarsirii infractiunii au trecut, conform articolului 46 C.P. al R.M.,urmatoarele termene de prescriptie : 1.1 an din ziua savarsirii infractiunii pentru care, conform C.P., nu poate fi aplicata o pedeapsa mai severa decat amenda ; 2.3 ani din ziua savarsirii infractiuni pentru care, conform C.P., poate fi aplicata privatiunea de libertate pe un termen de pana la 2 ani ; 3.5 ani din ziua savarsirii infractiunii pentru care, conform C.P., poate fi aplicata privatiunea de libertate pana la 5 ani 4.10 ani din ziua savarsirii infractiunii pentru care, conform C.P., poate fi aplicata o pedeapsa mai severa decat privatiunea de libertate pana la 5 ani ; 5.15 ani din ziua savarsirii infractiunii pentru care, conform C.P., poate fi aplicata o pedeapsa mai severa decat privatiunea de libertate pana la 10 ani sau detentiunea pe viata. Prescriptia nediferentiata. Daca persoana ce a savarsit infractiunea se sustrage de la ancheta si judecata, atunci ea poate fi trasa la raspundere penala, cand din timpul savarsirii infractiunii au trecut 15 ani si prescriptia nu a fost intrerupta prin savarsirea unei noi infractiuni. Exceptia de la regulile generale ale prescriptiei consta in faptul ca, conform dreptului international, criminalistii fascisti ce au savarsit infractiuni militare sau contra pacii si omenirii, trebuie judecati si pedepsiti indiferent cat timp a trecut de la data savarsirii crimei. La calcularea prescriptiei instanta de judecata trebuie sa se calauzeasca in primul rand de limita maxima a sanctiunii aricolului corespunzator al Codului penal.

DESCARCA