55 ani, Lc > 16.000/mmc, G > 200 mg/dl, LDH > 350 UI/L AST > 250 U/L. Ecografia abdominală relevă: colecist cu pereţi ingroşaţi, locuit de un calcul de aproximativ 2/3 cm, pancreas mărit edemaţiat, lamă de lichid in fundul de sac Douglas. Radiografia abdominală evidenţiază aerocolie. Dintre investigaţiile imagistice ar mai fi fost utile pentru diagnosticul pozitiv: tomografia computerizată, tranzitul baritat. Deşi diagnosticul pozitiv este bine susţinut de trepiedul: sindrom clinic sugestiv, creşterea semnificativă a amilazei şi existenţa modificărilor pancreatice morfologie evidenţiate imagistic (ecografic), pot intra in discuţie următoarele elemente de diagnostic diferenţial: ulcer perforat, ocluzie intestinală, infarct enteromezenteric, sarcină extrauterină ruptă, anevrism de aortă rupt. Evoluţie şi complicaţii (fără tratament prezintă un pronostic nefavorabil - mortalitatea fiind de 40-80% in pancreatitele acute necroticohemoragice): sechestru pancreatic, pseudochist pancreatic, abcesul pancreatic, hemoragii pancreatice, tromboze vasculare, necroza căilor biliare, fistule pancreatice, fistule digestive, stenoze duodenale, encefalopatia pancreatică, insuficienţa hepatorenală, celulita retroperitoneală. Tratamentul Medical intră in discuţie sub forma pregătirii preoperatorii, susţinerii intraoperatorii şi a recuperării postoperatorii: analgezia, refacerea şi menţinerea volemiei (sechestrul lichidian de peste 6 litrii constituind element de gravitate in cadrul scorului Ranson la 48 de ore), antibioterapie cu spectru larg, antienzimatic (Trasylol, Gordox), antispastic, profilaxia ulcerului de stress, tratamentul dereglărilor metabolice (insulina in cazul glicemiilor mai mari de 200 mg/dl), punerea in repaus a pancreasului prin abstenţia alimentară absolută şi aspiraţie nazogastrică continuă, corticoterapie pentru protecţia membranelor celulare, ca antiinflamator, antitoxic şi antialergic. Chirurgical Se decide intervenţia chirurgicală la 14 ore de la internare (in urgenţă amanată) sub AG-IOT. S-a optat pentru incizia Mayo-Robson. La pătrunderea in cavitatea peritoneală s-a evidenţiat lichid sero-sanguinolent, colecist mărit de volum, cu intens proces de pericolecistită si litiazic la palpare, pancreas dur mărit de volum cu zone de necroză şi pete de citosteatonecroză. Se decide şi se practică colecistectomie retrogradă, drenaj biliar extern transcistic, necrectomie, decapsularea pancreasului, lavajul şi drenajul multiplu (subhepatic, al bursei omentale şi al fundului de sac Douglas). La disecţia colecistului - calcul de 2/3 cm şi multipli calculi mici. Evoluţia postoperatorie gravă, cu ascensiuni febrile (39,3C) de tip septic, cu păstrarea leucocitozei (valori ajungand pană la 30.000/mmc), scăderea hemoglobinei (9 g/dl), amilazemia in uşoară scădere de la 338 U/L postoperator la valori normale in 12 zile), drenaj peritoneal - de la 600 ml serosanguinolent postoperator, la 100 ml seros in ziua 10-12 după operaţie şi crescand iar la 200-300 ml cu aspect purulent in zilele 19-20 după prima operaţie, drenaj transcistic - de la cca 400-500 ml la 100 ml, acesta suprimandu-se la 10 zile postoperator. in ziua a 12-a postoperator se dozează amilaza din lichidul peritoneal aceasta avand valoarea 39.200 U/L, ceea ce demonstrează existenţa unei fistule pancreatice externe. La 20 de zile după operaţie se efectuează antibiograma din secreţia purulentă ce se exteriorizează pe tubul de dren evidenţiindu-se Stafilococ patogen respectiv Proteus pentru care se instituie antibioterapie ţintită. Ecografiile seriate pun in evidenţă imagine de colecţie pancreatică şi peripancreatică cu aspect de sechestru. Tomografia computerizată efectuată pe 19 decembrie 2003: leziuni pulmonare de tip alveolar bazal drept, pancreas corp şi coadă păstrate, dispariţia practic completă a elementelor iodofile pe segmentul corp-istm-cap pancreatic de unde porneşte o voluminoasă colecţie fluidă tip fuzee ce ocupă spaţiul pararenal posterior stang, spaţiul pararenal anterior bilateral, mezocolonul transvers, rădăcina mezenterului, firida colică dreaptă. Concluzie - pancreatită acută necrotică cu fuzee peripancreatice. Evoluţia către supuraţie peripancreatică obiectivată şi de investigaţiile paraclinice, impune reintervenţia pe data de 22 decembrie 2003 - la 23 de zile după prima operaţie. Se găseşte o colecţie peripancreatică şi retropancreatică cu ţesuturi pancreatice necrozate pentru care se practică drenajul cavităţii peritoneale şi a colecţiei retroperitoneale. Drenajul peritoneal de la 200 ml serosanguinolent in primele zile postoperator la 300-350 ml purulent din a patra zi după operaţie. in această perioadă se efectuează drenaje aspirative, toaleta plăgii postoperatorii supurate. Evoluţia după reintervenţia chirurgicală este lent favorabilă cu ameliorarea stării generale, scăderea febrei dar cu păstrarea drenajului purulent." />

Prezentare de caz clinic


Prezentare de caz clinic

Marime:
Descarcari: 51

Prezentare de caz clinic Bolnava in varstă de 34 de ani, din mediul rural, a fost internată in clinica noastră la data de 28 noiembrie 2003 in condiţii de urgenţă cu următoarele acuze: dureri intense in etajul abdominal superior descrise in bară" iradiind posterior, greţuri, vărsături, stare generală alterată. Din antecedentele bolnavei reţinem: naştere naturală la termen in urmă cu 9 luni un puseu de colecistită acută litiazică diagnosticată clinic şi paraclinic (ecografic) in urmă cu 6 luni cand bolnava a refuzat internarea respectiv intervenţia chirurgicală; simptomatologia s-a remis sub tratament medicamentos - antibiotic, antispastic, analgezic. Din istoricul afecţiunii actuale reţinem că simptomele au debutat brusc in urmă cu 24-36 de ore cu: dureri de mare intensitate in etajul abdominal superior in plină sănătate aparentă, alterarea stării generale, ulterior greţuri, vărsături, distensie abdominală moderată; simptome ce au persistat şi s-au agravat progresiv determinand bolnava să se prezinte de urgenţă in clinica noastră. Examenul general pe aparate şi sisteme nu decelează modificări patologice in afara unei uşoare palori sclero-tegumentare şi a stării generale alterate. Examenul local evidenţiază: la inspecţie - un abdomen uşor meteorizat, mobil cu mişcările respiratorii, la palpare dureros in etajul abdominal superior, durere ce iradiază dorsal, cu o zonă de impăstare in epigastru, la auscultaţie - murmur intestinal diminuat, la percuţie - zone de timpanism alternand cu zone de matitate. TR - relaţii normale. Datele anamnestice corelate cu examenul clinic local şi general ne-a orientat incă de la inceput spre o suferinţă de tip digestiv, respectiv spre un diagnostic de probabilitate de colecistopancreatită acută. in clinica noastră in primele 24 de ore s-au efectuat următoarele investigaţii paraclinice in vederea susţinerii diagnosticului pozitiv: analize de laborator: HLG - Lc 16.600/mmc AST - 847 U/L (vn 10-37 U/L) G - 179 mg/dl Amilazemie - 1114 u/L (vn 20-90 U/L) Dintre investigaţiile de laborator ar mai fi fost utilă determinarea LDH pentru evaluarea scorului Ranson la internare: varsta > 55 ani, Lc > 16.000/mmc, G > 200 mg/dl, LDH > 350 UI/L AST > 250 U/L. Ecografia abdominală relevă: colecist cu pereţi ingroşaţi, locuit de un calcul de aproximativ 2/3 cm, pancreas mărit edemaţiat, lamă de lichid in fundul de sac Douglas. Radiografia abdominală evidenţiază aerocolie. Dintre investigaţiile imagistice ar mai fi fost utile pentru diagnosticul pozitiv: tomografia computerizată, tranzitul baritat. Deşi diagnosticul pozitiv este bine susţinut de trepiedul: sindrom clinic sugestiv, creşterea semnificativă a amilazei şi existenţa modificărilor pancreatice morfologie evidenţiate imagistic (ecografic), pot intra in discuţie următoarele elemente de diagnostic diferenţial: ulcer perforat, ocluzie intestinală, infarct enteromezenteric, sarcină extrauterină ruptă, anevrism de aortă rupt. Evoluţie şi complicaţii (fără tratament prezintă un pronostic nefavorabil - mortalitatea fiind de 40-80% in pancreatitele acute necroticohemoragice): sechestru pancreatic, pseudochist pancreatic, abcesul pancreatic, hemoragii pancreatice, tromboze vasculare, necroza căilor biliare, fistule pancreatice, fistule digestive, stenoze duodenale, encefalopatia pancreatică, insuficienţa hepatorenală, celulita retroperitoneală. Tratamentul Medical intră in discuţie sub forma pregătirii preoperatorii, susţinerii intraoperatorii şi a recuperării postoperatorii: analgezia, refacerea şi menţinerea volemiei (sechestrul lichidian de peste 6 litrii constituind element de gravitate in cadrul scorului Ranson la 48 de ore), antibioterapie cu spectru larg, antienzimatic (Trasylol, Gordox), antispastic, profilaxia ulcerului de stress, tratamentul dereglărilor metabolice (insulina in cazul glicemiilor mai mari de 200 mg/dl), punerea in repaus a pancreasului prin abstenţia alimentară absolută şi aspiraţie nazogastrică continuă, corticoterapie pentru protecţia membranelor celulare, ca antiinflamator, antitoxic şi antialergic. Chirurgical Se decide intervenţia chirurgicală la 14 ore de la internare (in urgenţă amanată) sub AG-IOT. S-a optat pentru incizia Mayo-Robson. La pătrunderea in cavitatea peritoneală s-a evidenţiat lichid sero-sanguinolent, colecist mărit de volum, cu intens proces de pericolecistită si litiazic la palpare, pancreas dur mărit de volum cu zone de necroză şi pete de citosteatonecroză. Se decide şi se practică colecistectomie retrogradă, drenaj biliar extern transcistic, necrectomie, decapsularea pancreasului, lavajul şi drenajul multiplu (subhepatic, al bursei omentale şi al fundului de sac Douglas). La disecţia colecistului - calcul de 2/3 cm şi multipli calculi mici. Evoluţia postoperatorie gravă, cu ascensiuni febrile (39,3C) de tip septic, cu păstrarea leucocitozei (valori ajungand pană la 30.000/mmc), scăderea hemoglobinei (9 g/dl), amilazemia in uşoară scădere de la 338 U/L postoperator la valori normale in 12 zile), drenaj peritoneal - de la 600 ml serosanguinolent postoperator, la 100 ml seros in ziua 10-12 după operaţie şi crescand iar la 200-300 ml cu aspect purulent in zilele 19-20 după prima operaţie, drenaj transcistic - de la cca 400-500 ml la 100 ml, acesta suprimandu-se la 10 zile postoperator. in ziua a 12-a postoperator se dozează amilaza din lichidul peritoneal aceasta avand valoarea 39.200 U/L, ceea ce demonstrează existenţa unei fistule pancreatice externe. La 20 de zile după operaţie se efectuează antibiograma din secreţia purulentă ce se exteriorizează pe tubul de dren evidenţiindu-se Stafilococ patogen respectiv Proteus pentru care se instituie antibioterapie ţintită. Ecografiile seriate pun in evidenţă imagine de colecţie pancreatică şi peripancreatică cu aspect de sechestru. Tomografia computerizată efectuată pe 19 decembrie 2003: leziuni pulmonare de tip alveolar bazal drept, pancreas corp şi coadă păstrate, dispariţia practic completă a elementelor iodofile pe segmentul corp-istm-cap pancreatic de unde porneşte o voluminoasă colecţie fluidă tip fuzee ce ocupă spaţiul pararenal posterior stang, spaţiul pararenal anterior bilateral, mezocolonul transvers, rădăcina mezenterului, firida colică dreaptă. Concluzie - pancreatită acută necrotică cu fuzee peripancreatice. Evoluţia către supuraţie peripancreatică obiectivată şi de investigaţiile paraclinice, impune reintervenţia pe data de 22 decembrie 2003 - la 23 de zile după prima operaţie. Se găseşte o colecţie peripancreatică şi retropancreatică cu ţesuturi pancreatice necrozate pentru care se practică drenajul cavităţii peritoneale şi a colecţiei retroperitoneale. Drenajul peritoneal de la 200 ml serosanguinolent in primele zile postoperator la 300-350 ml purulent din a patra zi după operaţie. in această perioadă se efectuează drenaje aspirative, toaleta plăgii postoperatorii supurate. Evoluţia după reintervenţia chirurgicală este lent favorabilă cu ameliorarea stării generale, scăderea febrei dar cu păstrarea drenajului purulent.

DESCARCA