Liviu Rebreanu


Liviu Rebreanu

Marime:
Descarcari: 1

Liviu Rebreanu incercand să definim lapidar contribuţia lui Liviu Rebreanu la evoluţia prozei romaneşti, am putea zice: Rebreanu a dat literaturii romane romanul. intr-adevăr, cu Liviu Rebreanu incepe romanul romanesc modern, deci romanul in inţelesul deplin al cuvantului. Inspirat din realitatea satului transilvănean de pe la inceputul secolului, primul său roman, "Ion" (1920) e dominat de figura masivă ca un bloc de granit a personajului central. Desfăşurarea acţiunii pe două planuri principale: in mediul ţărănesc şi in acela al intelectualităţii rurale reprezentate de familia invăţătorului Herdelea şi de aceea a preotului Belciug, prilejuieşte romancierului revelarea unei lumi, cu frămantările, dramele şi aspiraţiile specifice. Nicăieri in literatura romană viaţa satului n-a fost evocată cu atata forţă realistă, atat de viguros şi de pătrunzător. Condiţia lui Ion rezumă tragedia istorică a ţărănimii fără pămant. Teribilă, sforţarea lui Ion de a-şi depăşi condiţia capătă dimensiuni universale şi infrangerea sa in lupta cu soarta implacabilă aduce aminte de prăbuşirea eroilor din tragediile antice. Povestea ascensiunii şi surpării lui Ion adună in cuprinsul ei, concentrată, inchisă parcă intr-un cerc, intreaga existenţă de altădată a Transilvaniei romaneşti. Lumea ţărănească cu straturile ei nu fără comunicare unele cu altele, dar vizibil delimitate, lumea intelectualităţii săteşti: invăţătorul, preotul, apoi autorităţile: primarul, notarul, liota politicienilor in goană după voturi; de asemenea, datinile ardelene specifice, legate de horă, nuntă, inmormantare; intr-un cuvant, viaţa satului in toate infăţişările ei alcătuieşte un amplu şi magistral caleidoscop in cuprinsul romanului lui Rebreanu. "Ion" este o densă monografie sau, mai precis, o epopee a satului romanesc de peste munţi. Epopeea lumii romaneşti, incepută in "Ion", se continuă şi se desăvarşeşte in celelalte două monumente epice: "Pădurea spanzuraţilor" şi "Răscoala". Un tanăr reprezentant la intelectualităţii romane din Transilvania, zugrăvit in "Ion" intr-un plan secund, e urmărit in "Pădurea spanzuraţilor" (intr-o cu totul altă intruchipare individuală) in război, iar "Răscoala" continuă direct acţiunea romanului de debut al lui Rebreanu. in "Ion", Titu Herdelea, personajul-martor, ia parte la viaţa din satul lui Ion al Glanetaşului; in "Răscoala" il reintalnim la Bucureşti, ca ziarist şi prieten la tanărului Grigore Iuga, a cărui moşie va fi unul dintre teritoriile in care se va dezlănţui năprasnica forţă a mulţimilor. Titu Herdelea ia, aşadar, cunoştinţă - şi cititorul impreună cu el - de două manifestări, una individuală, alta colectivă, ale "dramei pămantului". Ion al Glanetaşului se zbuciumă de unul singur să scape de sărăcie, să dobandească pămant, condiţie unică, in inţelegerea lui, a autorealizării. Consecinţa: o rostogolire vertiginoasă pe povarnişul dezumanizării şi, in cele din urmă, o moarte cumplită. Tot o tentativă - colectivă de data aceasta - de ridicare la condiţia omenească prin dobandirea de pămant formează şi subiectul "Răscoalei". Eroul central este aici un Ion multiplicat in zeci şi sute de fiinţe care compun masa ţăranilor săraci din Amara. intocmai ca "Ion", "Răscoala" este o carte in care cititorul e zguduit de vigoarea explozivă ce musteşte in fiecare episod, torturat de plasticitatea scenelor, cucerit de ansamblu. Cu "Pădurea spanzuraţilor", Liviu Rebreanu s-a dovedit un analist dintre cei mai pătrunzători al unui caz de conştiinţă - virtute anunţată de altfel incă in nuvela "Iţic Ştrul dezertor", unde stările sufleteşti ale celor doi militari: caporalul Ghioagă şi soldatul Iţic, pe care cel dintai a primit ordin să-l impuşte in taină, in adancul pădurii, dar pe care il face scăpat, sunt detectate cu o fineţe in care identificăm prezenţa marelui talent. Ceea ce in "Iţic Ştrul dezertor" fusese mai mult o notaţie devine in "Pădurea spanzuraţilor" motiv fundamental. Criza declanşată in conştiinţa lui Apostol Bologa la primirea ordinului de a lupta, ca ofiţer in armata austro-ungară, impotriva celor de o limbă cu el, prilejuieşte romancierului atat dezvăluirea unei psihologii sociale, a unei mentalităţi, care este a categoriei pe care personajul o intruchipează, cat şi scrutarea cutelor sufleteşti individuale celor mai adanci. Obsesiile lui Apostol Bologa, stările prin care trece in diversele imprejurări parcurse: de la supravegherea execuţiei unui camarad ceh pană in ceasul propriei execuţii, sunt detectate cu un simţ fără greş al adevărului psihologic. Imaginea spanzurătorii, cu care romanul incepe şi se incheie, devine un simbol al terorii sufleteşti şi al morţii. Şi in romanul de război, Rebreanu a rămas pană astăzi neegalat. Preocuparea de a sonda profunzimi sufleteşti n-a fost un incident, ci constituie o constantă a scrisului lui Rebreanu. Subsidiară in marile romane ale pămantului, "Ion" şi "Răscoala", esenţială in "Pădurea spanzuraţilor", această preocupare regenerează in "Crăişorul" un episod de neuitat: acele premergător execuţiei, in care Horea trăieşte un moment comparabil celui parcurs inaintea morţii lui Apostol Bologa. Impresionant este infăţişată in "Ciuleandra" eclipsa spirituală a lui Puiu Faranga, cu subtila urmărire a alternării clipelor de luciditate şi de intunecime a minţii şi cu fixarea uluitoarelor scene in care tanărul, cedand impulsurilor pornite din zone obscure, dansează dement cu o gravitate de oficiant al unui ritual păgan, impus de o zeitate malefică. Sondaje psihologice sunt operate şi in scurtul roman "Jar".

DESCARCA