Impactul omului asupra naturii


Impactul omului asupra naturii

Marime:
Descarcari: 51

Impactul omului asupra naturii De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua.Ea a aparut o data cu cele dintii colectivitati omenesti, caci omul cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale. Multiplicindu-se neincetat, specia umana a adaugat peisajului natural privelisti noi, prefacind mlastini si paminturi intelenite in vai roditoare, tinuturi aride in oaze de verdeata, a creat noi soiuri de plante de cultura si a domesticit animale salbatice.Pina aici, echilibrul natural nu a avut de suferit decit, poate, pe arii foarte restrinse, care nu puteau afecta ansamblul. Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa.intr-un cuvint, stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de pretutindeni.Dar reversul civilizatiei industriale contemporane, al progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la rindul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele. Efectele ei sunt resimtite pina si pe intinderile, pina ieri imaculate, ale Antarcticii. S-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decit intr-un mileniu. La inceputul erei neolitice, numai aproximativ zece milioane de oameni actionau asupra naturii, cu unelte primitive care practic nu lasau urme cit de cit sesizabile. La mijlocul secolului trecut, deci nu la mult timp dupa declansarea revolutiei industriale, numarul locuitorilor globului ajunge la un miliard, dar deteriorarea mediului nu cunoaste inca manifestari preocupante, cu exceptia anumitor perimetre din unele tari occidentale - incepand cu Anglia - care au urcat primele in "trenul industrializarii", gratie in primul rind masinii cu abur. Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori.Sunt multi sau putini ? Exercita oare numarul lor cu adevarat o "presiune demografica" asupra mediului inconjurator ? Iata intrebari ce-i framinta deja pe demografi, economisti, medici si alti specialisti, ca si pe oamenii politici.Problema care i-a preocupat pe specialisti de-a lungul timpului a fost, de fapt, aceea daca se poate asigura hrana suficienta populatiei si doar in ultimile decenii si-au indreptat atentia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel de important : degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaza nu numai posibilitatile de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepind cu sanatatea. Nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor sale. La urma urmelor, cel putin pina la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata Pamintului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.Or, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze. Asa se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pina ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului. De cind omul a inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat. Se cuvine sa adaugam ca, in fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt "devorate" de drumuri, de uzine si de orase, tot atitea secvente ale duelului inegal dintre frunza verde si asfalt. De cind primul topor primitiv a doborit intiiul arbore, padurile au pierdut jumatate din intinderea lor, in timp ce omenirea in acest rastimp s-a multiplicat de sute sau chiar mii de ori. Distrugerea padurilor, carora li se datoreste in cel mai inalt grad stabilitatea si calitatea a trei elemente fundamentale ale vietii oamenilor: solul aerul apa care s-a soldat de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase. Padurilor le revine un rol insemnat in fixarea stratului, relativ subtire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale. Despaduririle masive au inmormaintat sub dune de nisip infloritoare civiliztii nu numai in nordul Africii, ci si in Asia, iar in unele parti ale Europei au impins dezgolirea muntilor si dealurilor pina la limite vecine cu calamitatea. Reprezinta contaminarea atmosferei cu reziduri gazoase, lichide sau solide. Unul dintre poluantii majori ai aerului emisi de surse naturale este radonul, rezultat din dezintegrarea radioactiva a uraniului existent in diferite roci. In afara poluantilor naturali sunt si poluanti proveniti din activitatile umane, care reprezinta ponderea cea mai mare. Astfel de poluanti sunt : monoxidul de carbon (motoarele vehiculelor, procese industriale), dioxidul de carbon (fabrici de acid sulfuric, carbuni ce contin sulf), oxizii de azot (motoarele vehiculelor, fabrici de acid azotic), plumbul (fabrici de acumulatoare, motoarele vehiculelor). In ajutorul poluarii intervin curentii de aer care transporta agentii poluanti proveniti din sursele enuntate mai sus, in toate zonele globului, determinand o agravare accentuata a poluarii aerului. Poluantii caracteristici traficului sunt monoxidul de carbon, oxizii de azot, compusii organici volatili. Pentru tarile dezvoltate emisia acestor poluanti in trafic reprezinta 30-90 % din emisia totala de poluanti ai aerului. Compusii cu plumb si o cantitate mica de dioxid de sulf si hidrogen sulfurat precum si dioxidul de carbon sunt alte surse de poluare provenite din trafic. Monoxidul de carbon este otravitor ; oxizii de azot si de sulf au efecte daunatoare asupra suferinzilor de astm ; compusii organici volatili in special benzenul pot cauza cancer ; particulele solide si lichide din fumul produs in special de motoarele Diesel fara catalizator, pot provoca probleme de respiratie, boli de inima si plamani. Compusii cu plumb sunt daunatori dezvoltarii intelectuale a copiilor. Concentratia poluantilor in aer depinde de conditiile atmosferice : vant, temperatura, presiune. Deoarece temperatura scade odata cu altitudinea, atunci cand un strat de aer rece se absoarbe sub un strat de aer cald ,are loc o inversiune termica, poluantii se acumuleaza la suprafata pamantului fiind mult mai daunatori pentru sanatatea omului. Odata cu acest fenomen are loc si o distrugere a stratului de ozon aflat la aprozimativ 24 km de pamant. Acest strat are rolul de a filtra radiatiile daunatoare ale Soarelui, radiatiile ultraviolete. Subtierea stratului de ozon provoaca cancer de piele, boli ale ochilor si afecteaza ecosistemele agricole si acvatice. Astfel un poluant deseori intalnit este ploaia acida. Ploaia acida se formeaza din dioxidul de sulf si oxizii de azot rezultati din arderile combustibililor care ajung in atmosfera si se intorc pe pamant sub forma de precipitatii acide. Oxizii de sulf si de azot eliberati in atmosfera reactioneaza in prezenta luminii solare cu oxigenul din aer. Efectele ploilor acide sunt numeroase afectand zone aflate la mari distante fata de locul in care se produc acesti poluanti. Un alt tip de poluare deosebit de intalnita este deversarea in apa a reziduurilor industriale si menajere. Poluarea mediului ambiant a inceput sa capete aspecte si proportii ingrijoratoare. Poluarea atmosferei a determinat cresterea temperaturii medii a planetei cu o jumatate de grad Celsius , iar modificarile care ar putea avea loc vor influienta dramatic viata pe pamant. Lupta impotriva poluarii presupune multa prudenta , atat la evitarea poluarii aerului cat si a apei si a solului , precum si masurile care se pot lua pentru salvarea lor, pentru ca in prezent exista tehnologii si cunostinte stiintifice pentru inlaturarea celor mai pagubitoare efecte ale poluarii cum sunt instalatiile de purificare. Totusi, cea mai grava si cea mai des intalnita e poluarea solului, cu diverse reziduri, resturi menajere, etc. Solul poate fi poluat : direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ; indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti "spalati" din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate. in ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din atmosfera, se observa anumite particularitati. Spre exemplu, ca regula generala, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe masura, insa, ce inaltimea cosurilor de evacuare a gazelor contaminate creste, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe masura, insa, ce inaltimea cosurilor de evacuare a gazelor contaminate creste, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe masura, insa, ce inaltimea cosurilor de evacuare a gazelor contaminate creste, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe masura, insa, ce inaltimea cosurilor de evacuare a gazelor contaminate creste, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scadea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde in suprafata. Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor.Acestea spala in general atmosfera de agentii poluanti si ii depun pe sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand la vehicularea agentilor poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea in adancime a solului. intr-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care il acopera, precum si de natura insasi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si ingrasamintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul economic si de protejare a mediului cere ca atat ingrasamintele cat si pesticidele sa ramana cat mai bine fixate in sol. in realitate, o parte din ele este luata de vant, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune in timp, datorita oxidarii in aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. in tabelul urmator sunt prezentate unele date in legatura cu persistenta in sol a unor insecticide comune.

DESCARCA