Iluminismul


Iluminismul

Marime:
Descarcari: 3

Iluminismul este o replica la adresa barocului, care incearca sa inlature dogmele religioase si sa infiltreze luminarea maselor pe baza experientei proprii. In Germania, bazele Iluminismului sunt puse de Kant, ce a considerat acest curent ca fiind "epoca majoratului intelectual", o orientare spre cunoasterea stiintifica prin idei si metode pur personale, si nu preconcepute. In Anglia, Olanda, Franta si Spania, o importanta deosebita o au schimburile comerciale si de idei spirituale, culturale si teologice, care puneau accent pe filosofia experimental rationala. In Franta, este introdusa prin René Descartes, cu prilejul revolutiei franceze din 1789. Lozinca acestei revolutii "Liberté, egalité, fraternité" este preluata si de Montesquieu, in 1748, in "Spiritul legilor". Tot in Franta, se incearca popularizarea "Enciclopediei Universale", la care lucreaza Voltaire, Rousseau, Diderot. Voltaire este considerat ‘capul miscarii iluministe franceze’. In secolul al 18-lea, in Austro-Ungaria, din care facea parte si Slovacia, Maria Teresa, adepta a ideilor iluministe, introduce in planul de invatamant universitar obiecte de studiu, care azi ar corespunde invatamantului real, sau stiintelor naturale. Actiunile sale sunt continuate de Josej II, care a avut un rol deosebit in afirmarea tendintelor iluministe in Slovacia, prin introducerea "Actului de toleranta" (‘Toleračnỳ patent’), in data de 13 oct 1781, tocmai cand perioada barocului se incheie. Acest act sustinea infiintarea scolilor, trecerea acestora sub tutela statului, adoptarea unui nou plan de invatamant, infiintarea unor noi tipografii, desfiintarea cenzurii. Astfel, apar primele scoli cu profil economic si juridic, precum: Academia Miniera (Banská Akádemia), in Šťavnice, Academia Juridica de la Bratislava. František A. Kollar, care se afla la curtea Mariei Teresa, a facilitat patrunderea in institutiile culturale a ideilor revolutiei franceze, opunandu-se astfel influentelor germane si punand bazele unor principii favorabile afirmarii unei limbi si culturi nationale. Pe plan politic, sunt criticate reformele Bisericii, fapt ce duce la un conflict intre reprezentantii epocii si Biserica. In literatura slovaca iluminista, se face remarcat Josef Jgriat Bajza prin publicarea celui dintai roman slovac. Bajza isi lanseaza ideile prin intermediul unor discursuri, pentru ca, in cazul unor acuzatii, sa nu existe probe materiale. Lui i s-au alaturat si alti reprezentanti, cat si oponenti ai ideilor franceze (Michal Mošovsky). In Slovacia, Iluminismul ramane limitat la ideile teologice care amintesc de asa-zisa libertate divina, ce reprezinta o usoara intoarcere la dogma Barocului. Caracteristici de baza ale curentului iluminist sunt: iluminarea maselor (ľudovosť osvietenstva) si lupta pentru afirmarea unui spirit national (narodnosť), in virtutea caruia tinerii erau indrumati spre studiul istoriei epocii anterioare. In scopul propagarii ideilor iluministe, se infiinteaza societati stiintifice (učene spoločnosti). Cea mai de seama este Slovénske učenie tovarištstvo, aparuta in 1792, in scopul propagarii literaturii vechi. Activeaza A. Bernolák, a carui activitate a precedat-o pe cea a lui Štur, in tentativa de formare a limbii literare slovace. O alta este Societatea Stiintifica de la Trnava, care contribuie la formarea ideii de constiinta nationala. In 1793, se infiinteaza Socetas slavo-boemica, care se ocupa cu studiul istoriei slavilor din Ungaria. Isi propusese, de asemenea, studiul istorico etnografic, care implica studierea portului, obiceiurilor, monumentelor vechi, editarea de carti.

DESCARCA