Grigore Vieru


Grigore Vieru

Marime:
Descarcari: 180

Grigore Vieru Grigore Vieru ( 1935) s-a afirmat ca unul dintre cei mai talentaţi poeţi din Republica Moldova.Volumele sale: Versuri"(1965), Numele tău"(1968), Aproape"(1974), Fiindcă iubesc" (1980), Taina care mă apără"(1983), Cel care sunt"(1987), au constituit adevărate capodobere in literatura romană.in operele sale pentru cei mari ,G.Vieru porneşte de la divinitate ori poate mai curind de la sacralizarea unor fiinţe şi adevăruri , pe care literatura realismului socialist", nereuşind să le lichideze definitiv, le trecea cu o stentaţie pe un plan secundar. in contextul expresiei lui Emilian Bucov Patria-mamă ţi-i gindul şi fapta...", Grigore Vieru a afirmat profund şi poetic: Mamă, tu eşti patria mea!". Poezia Mamă, tu eşti..." are un efect revoluţionar şi a fost scrisă in perioada postbelică. Tema poeziei se defineşte prin conceptul de patrie, astfel incit mama devine un simbol ce cuprinde toate axele definitorii ale patriei. Poezia ilustrează imaginea ţării reunită cu cea a mamei intru-un context ansamblat in sentimente şi figuri semantice. Mama apare in acest context ,precum şi in literatura romană ca un simbol al adăpostului, al credinţei, al hranei, al dragostei materne, care este inălţat in fruntea tuturor fenomenelor şi fiinţelor de pe acest pămint. Mama devine virful emoţiilor şi stărilor eului liric. Titlul poeziei este structurat pe baza unei metafore profunde, care şi este un inceput al descrierilor ce vor urma pe parcursul poeziei. Mulţimea de idei ce reliefează cuvintul mama" este ilustrată de punctele de suspensie care indeamnă la meditaţie, la gindire profundă privind universul patriotic. Structură, semnificaţii, limbaj artistic Versurile nu sunt structurate in strofe, ceea ce evidenţiază faptul că poetul exprimă o idee unică, aceea a definirii conceptului de patrie prin sensul cuvintului mamă ". Poetul utilizează un limbaj metaforic profund ce face legătura dintre creştetul" , ochii", palmele", respiraţia" mamei şi elementele simbolistice ale patriei. Creştetul tău-/ Virful muntelui/ Acoperit cu nea." este o metaforă ce relevă asemănarea dintre aceste două elemente diverse, insă care exprimă idei ce sunt similare, ce nuanţează imensitatea sufletească raporatată la cel mai inalt punct de pe munte, şi anume virful muntelui", al treilea vers sugerează ideea de o frumoasă bătrineţe, căruntă ce apare in asociere cu zăpada albă şi catifelată de pe munte. Metafora Palmele tale-/Arăturile noastre" reliefează imaginea miinilor muncitore şi osindite, cu o piele ridată in asociere cu păminturile Moldovei arate toamna tirziu. Sentimentul unui adinc patriotism asociat cu cel al dragostei materne il determină pe poet să descrie in mantia versului pină la compararea mamei cu nişte lucruri cum ar fi : patria, pămintul şi altele.Vieru adună intr-un centru nuclear mişcările solemne ale sufletului reflectat spre mamă. Mama devine in perioada postbelică patria eului liric. Repetarea primelor două versuri şi in finalul poeziei evidenţiază trăsăturile definitive ale mamei in comparaţie cu patria,iar magnificienţa, candoarea şi armonia ce cuprind aceste versuri nuanţează semantica intregii poezii.

DESCARCA