Figuri de stil-definitii si exemple


Figuri de stil-definitii si exemple

Marime:
Descarcari: 7

Figuri de stil-definitii si exemple Alegoria (lat. allegoria = vorbire figurata) Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor, lucrurilor. Ex:In balada Miorita sfarsitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria moarte - nunta. Domeniul alegoriei il constituie mitologia. Fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare in care se prezinta indirect anumite realitati). Antiteza (gr. antithesis = opozitie) Este figura de stil care consta in asocierea, in acelasi context, a unor idei, imagini sau notiuni cu sens contrar, pentru a se lumina reciproc. Ex:In poezia Scrisoarea III, Mihai Eminescu foloseste antiteza ca procedeu de compozitie. Prin antiteza sunt caracterizate cele doua personaje: Baiazid este infatuat, Mircea este modest, sultanul este trufas, impulsiv, lipsit de respect fata de un alt carmuitorde tara. Comparatia (lat. comparatio = asemanare, stabilire) Este figura de stil cu ajutorul careia se exprima un raport de asemanare intre doua obiecte, dintre care unul serveste sa evoce pe celalalt. Orce comparatie are doi termeni: termenul care se compara, numit subiectul comparatiei si termenul cu care se compara. Gramatical, comparatia se exprima frecvent printr-un complement circumstantial de mod. Ex:Comparatia se poate stabili intre doi termeni concreti: "Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi " (Iarna de Vasile Alecsandri). Enumeratia (lat. enumeratio) Este figura de stil care consta in insiruirea unor argumente, fapte, insusiri privitoate la aceeasi imprejurare. Ex:"Ce le pasa; lemne la trunchi sunt, slanina si faina in pod deavolna, branza in putina asemenea, curechi in poloboc slava domnului". Epitetul (gr. epitheton = cuvant adaugat) Este figura de stil care consta in determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb, scotand in evidenta trasaturile lucrurilor, fiintelor sau actiunilor care l-au impresionat pe scriitor. Dupa numarul de termeni pot fi: simple: "pasare cernita" (Greuceanu - basm popular); "rautate draceasca" (Greuceanu - basm popular); "turbare furtunoasa" (Scrisoarea III de Mihai Eminescu); duble: "fiinta furtunoasa" (Greuceanu - basm popular); "somnoros si lin se bate" (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu); triple: "intinderea pustie, fara urme, fara drum" (Iarna de Vasile Alecsandri). Dupa ceea ce exprima, epitetele pot fi: cromatice: "codri de arama";"(glasuirea) padurii de argint" (Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu); cu rol personificator: "Precum asteapta zimbrul de lupi incongiurat/ Sa-i zvarle cu-a lui coarne pe campul spaimantat" (Dan, capitan de plai de Vasile Alecsandri). Hiperbola (gr. hyper si ballein = a arunca) Este o figura de stil prin care se exagereaza proportiile, numarul ori importanta unor obiecte, fenomene, intamplari etc. pentru a mari expresivitatea. Ex:In balada culta Pasa Hassan de George Cosbuc, prin hiperbola se surprinde groaza halucinanta a pasei. Aceasta il vede pe neinfricatul domn ca pe un urias - imaginea hiperbolica realindu-se prin acumularea unor epitete ("salbatecul", "crunte", "gigantica"). Inversiunea (fr. inversion = rasturnarea ordinii, succesiunii) Este figura de stil care consta in abaterea de la topica propozitiei cu scopul de a scoate in evidenta profunzimea ideilor si a sentimentelor sau de a sublinia anumite insusiri ale personajelor. Ex:"Priveam fara de tinta-n sus Intr-o salbatica splendoare".

DESCARCA