Cultura vitei de vie


Cultura vitei de vie

Marime:
Descarcari: 114

Cultura vitei de vie Scurta introducere in cultura vieti de vie Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d’oré, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5 de la plantare, punandu-se accent pe recoltarea strugurilor, modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Este infaptuit in mod cronologic, pe toata perioada anului, luna de luna. Ianuarie 1.in aceasta luna temperaturile sunt relativ scazute de aceea in vii, practic, lucrari nu se executa. Timpul trebuie folosit util la: prepararea lazilor pentru soiurile de struguri pentru masa; prepararea cosurilor din mlaja pentru recoltarea strugurilor pentru vin; pregatirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie. 2.in ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, in afara de aratul de toamna, fisurarea adinca a solului, amenajarea de constructii antierozionale, in scopul acumularii umiditatii in sol se petrec si lucrari de mentinere a zapezii in plantatia viticola prin tasarea ei, ce duce la topirea mai lenta a ei si infiltrarea apei in sol. 3.Viticultorii permanent trebuie sa-si perfectioneze nivelul cunostintelor in domeniul cultivarii vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitati climatice (inclusiv ingheturi tirzii de primavara, grindina, seceta, temperaturi prea scazute in timpul iernii etc.), se propun soiuri si elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru protectie si ingrasaminte noi etc. Februarie 1.Continua lucrarile incepute in luna ianuarie. 2.in decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai incalzeste, dispare riscul inregistrarii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se incep lucrarile de pregatire catre taiatul (curatitul) vitei de vie: se intocmeste un plan - grafic al efectuarii taiatului (care trebuie sa includa succesivitatea taierii pe soiuri, numarul de butuci, necesitatea in angajati sezonieri etc.) incit aceasta lucrare sa fie finalizata in termenii care ar permite sa efectuam restul lucrarilor, inclusiv legatul in uscat, pina la dezmuguritul vitei de vie; se determina cum au iernat butucii. Daca temperatura aerului in timpul iernii a coborit mai jos de 24 - 25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual; dar daca temperatura aerului a fost cuprinsa intre - 17 - 25C - pot fi afectati numai ochii de iarna (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarna si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de iarna depinde de mai multi factori, printre care soiul, incarcatura butucilor in anul precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc. Pentru a determina gradul afectarii ochilor de iarna - din vie se ia o proba medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de la baza, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc intr-o incapere unde se analizeaza fiecare ochi de iarna, sectionindu-se longitudinal cu o lama. Rezultatele observatiilor se inscriu intr-un tabel, in care se fixeaza (tabelul 1) la toate coardele si pe toata lungimea ochii sanatosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii), vatamati (mugurele central este pierit, iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). in baza acestor date se determina procentul celor trei categorii de ochi de iarna dupa viabilitatea lor. Atentie! Daca procentul ochilor vatamati este pina la 30% la soiurile pentru vinuri pina la 40% la soiurile de struguri pentru masa, atunci incarcatura butucului se lasa la nivelul anului precedent. Iar daca procentul ochilor vatamati este mai mare, dar nu au depadit 80% atunci incarcatura butucului se majoreaza cu 40-50%. Daca procentul ochilor vatamati depaseste 80% se utilizeaza taieri speciale in functie de gradul afectarii butucilor. Nota: 2 ochi de iarna vatamati echivaleaza cu 1 ochi de iarna sanatos si cu 1 ochi de iarna pierit. inainte de taierea vitei de vie este foarte important de a determina incarcatura butucului. Cea mai buna incarcatura a butucului se considera aceea care asigura obtinerea unei recolte inalte si de calitate superioara a strugurilor, fara a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor in anul viitor. Daca pe butuc majoritatea lastarilor sunt normal dezvoltati (lungimea - 0,75-2,0 m, iar diametrul mediu la baza - 6-12 mm), atunci inseamna ca incarcatura butucului in anul trecut a fost normala; daca majoritatea lastarilor sunt slab dezvoltati - incarcatura butucului a fost mare, iar daca majoritatea lastarilor sunt puternic dezvoltati - incarcatura butucului a fost mica. Sunt mai multe metode de determinare a incarcaturii butucilor. Se propune o metoda practica si simpla. Metoda consta in faptul ca incarcatura butucului se considera normala daca la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay, Ponot, Feteasca alba, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel, Silvaner, Aligoté etc.) pe o coarda de rod de anul trecut sau dezvoltat in medie 2 lastari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarnii, Chasselas doré, Merlot, Riesling, Rkațiteli etc.) 2,5 lastari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor, Coarna neagra, Cardinal, Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovii, Frumoasa alba, Ialovenschii ustoicivii etc.) 3 lastari. in general marimea strugurilor se determina dupa lungimea medie a cca 50 struguri: pina la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai mult de 18 cm . mari. in baza metodei propuse sta determinarea incarcaturii in coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab.2) in functie de numarul de lastari normal dezvoltați pe aceasta. Determinarea incarcaturii butucului pe fiecare punte de rod Ține-ți minte! in timpul taiatului, de obicei, se formeaza veriga de rod clasica sau fortificata. Printre altele, incarcatura butucului se determina pe parcursul primei jumatati a anului , utilizindu-se urmatoarele procedee: a.plinsul . incarcatura se determina orientativ si se regleaza prin taierea in uscat. b.cresterea lastarilor si inflorescentelor. Incarcatura butucului se determina mai ral in functie de gradul de emitere a lastarilor si inflorescentelor si se regleaza prin 2-3 pliviri a lastarilor verzi (la inceput se inlatura toti lastarii care sunt amplasati nu in corespundere cu forma butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate, precum si o parte din cei sterili), c.cresterea boabelor. Incarcatura butucului se determina definitiv in functie de conditiile pedoclimatice ale anului, care se inregistreaza si in functie de rezultatele fecundarii florilor si se regleaza prin inlaturarea unor parti ale strugurilor sau a strugurilor intregi. 3.Spre finele lunii februarie se incepe taiatul vitei de vie. Atentie! Vita de vie se taie cind temperatura aerului nu este mai mica de -5C. Mai intii se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea taierii pe soiuri este urmatoarea: hibrizii producatori directi, Lidia, Isabella, Noah, soiurile de selectie noua, soiurile europene de struguri pentru vin si in sfirsit soiurile de struguri pentru masa. Taiatul soiurilor europene incepe cu Riesling de Rhin, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Traminer roz, Feteasca alba, Aligoté, Rkatiteli etc. Vita de vie se taie dupa principiul .veriga de rod. adica anual pe cepul de inlocuire de anul trecut se formeaza o noua veriga de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu toti lastarii anuali dezvoltati pe ea se inlatura. La determinarea lungimii corzilor de rod, in afara de gradul de vatamare a ochilor de iarna, mai influenteaza particularitatile biologice ale soiului, grosimea coardelor, gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor. Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod . pentru 1mm grosime la baza lastarului maturat se lasa un ochi de iarna. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lastarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sa fie viu. Pentru a determina lungimea corzilor de rod in functie de depunerea inflorescentelor embrionare in ochii de iarna, acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9. in general toate soiurile omologate in funcție de lungimea corzilor de rod pot fi divizate in 3 grupe: 1.Muscat Ottonel, Muscat Perla de Csaba, Irsai Oliver, Muscat iantarnii, Chasselas doré, Ranii Magaracia, Muscat de Hamburg, Regina viilor, Moldova etc.- 4-7 ochi; 2.Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligoté, Merlot, Riesling, Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. - 5-9 ochi; 3.Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkațiteli, Feteasca alba, Coarna neagra, Rara neagra etc. - 6-10 ochi. Martie 1.Continua taiatul vitei de vie. 2.Butucii care au fost ingropati toamna se dezgroapa, se determina starea iernarii si se taie dupa principiul descris mai sus. 3.Reparația spalierului - se schimba toti stilpii deteriorati; se adauga sirma care s-a rupt in anul precedent; toti stilpii inclinati se restabilesc in poziția strict verticala, apoi se intind toate firele de sirma. 4.Copcitul - este agroprocedeul de inlaturare a lastarilor subterani si a radacinilor superficiale. Scopul copcitului: preintimpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe radacini proprii (pot fi atacati de filoxera) sau pe radacinile superficiale (pot fi afectati de seceta sau temperaturile scazute din timpul iernii). Tine-ti minte! Copcitul (cotoritul) se face in mod obligatoriu anual la toate soiurile, indiferent, daca au fost plantate cu vite altoite sau pe radacini proprii. Copcitul se face in felul urmator: cu hirletul sau cu sapa se face o groapa in jurul tulpinii subterane a butucului la adincimea de 15-18cm, apoi cu secatorul sau cutitul se inlatura lastarii subterani si radacinile superficiale. Dupa aceasta groapa se acopera din nou cu sol. 5.Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie sa fie completate in primii ani de viata, dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte buna) si la anii 5-10 dupa plantare. Pentru o reusita buna este foarte important ca sa se faca urmatoarele lucrari: Solul sa se lucreze intre rinduri, cit si in rinduri foarte calitativ; Butucii vecini cu golul trebuie sa fie condusi astfel incit ei sa ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsa; Vitele altoite sau pe radacini proprii (materialul saditor) trebuie sa fie de soiul care se completeaza si de o calitate impecabila: cel putin 3 radacini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe calciiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire trebuie sa aiba o concrestere circulara si dura; partea maturata a lastarului altoiului sa fie cu lungimea de cel putin 15cm, iar grosimea intre nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce poseda licenta; inainte de plantare vitele se pregatesc timp de 2-3 zile in felul urmator: se fasoneaza, radacinile se scurteaza la10-12cm, iar lastarul altoiului se lasa numai unul si se scurteaza la 2-3 ochi; se umecseaza se tin sub apa timp de 1-2 zile; se parafineaza . 1/3 a partii superioare a vitei, la temperatura de 10-15șC cu un amestec din 94% parafina tehnica +3% saciz +3% smoala; se mocirlesc . in ziua plantarii vitele se pun cu 1/3 a partii inferioare in mocirla (consistenta smintinii; baligar fermentat + sol de padure .1:1). Plantarea . in gropi facute cu hirletul in ziua plantarii; groapa se face la distanta de 5 cm de pichet, fara a fi clintit din loc, pentru a asigura amplasarea stricta a vitei in directia rindului; latimea gropii nu se reglementeaza ( cu cit mai lata cu atit mai bine), iar adincimea gropii trebuie sa fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vita) pentru a amplasa normal radacinile si unde se pune sol negru (de deasupra), baligar fermentat 5-7 kg si cite 10-20g de ingrasaminte minerale de NPK; totul se amesteca, astfel incit adincimea gropii sa ramina de 32-34 cm (des. 4); dupa ce groapa este gata se amplaseaza vita (cu punctul de altoire la nivelul solului) linga peretele cu pichet (a), se umple o jumatate de groapa cu sol negru, se taseaza cu picioarele (b),se toarna 15-30 l apa si dupa ce aceasta se infiltreaza in sol, se umple groapa cu sol; se mai taseaza o data usor si se face un musuroi (c)de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lastarului altoiului).

DESCARCA