Ciocnirea Civilizatiilor de Samuel Huntington (rezumat)


Ciocnirea Civilizatiilor de Samuel Huntington (rezumat)

Marime:
Descarcari: 3

Ciocnirea Civilizatiilor de Samuel Huntington (rezumat) In Ciocnirea Civilizatiilor", Samuel P. Huntington provoaca cu indrazneala notiunile realiste de putere si securitate prin sugerarea cresterii semnificativa a culturii ca fiind relevanta fata de identitatea politica in taramul de azi al relatiilor internationale. Urmand ramura constructionista a teoriei politice internationale, Huntington sustine ca in lumea de dupa Razboiul Rece, cele mai importante distingtii dintre oameni nu sunt de natura ideologica, politica sau economica. Ele sunt de natura culturala. In timp ce statele nationale vor ramane principalele unitati de analiza in afacerile internationale, comportarea lor va fi influentata decisiv nu de goana dupa putere si bogatie (asa cum ar sugera realismul), ci de preferintele, asemanarile si deosebirile culturale. Huntington defineste civilizatia ca fiind cel mai larg nivel de recunoastere cu care o persoana se poate identifica, una care se refera la valorile, nromele sociale si institutiile care conduc societatea. Huntington este atent in realizarea diferentelor dintre rasa si civilizatie : rasa nu este influentata de istorie, norme sociale si valori asa cum poate fi influentata civilizatia, asadar fiind posibil ca indivizi apartinand aceleiasi rase sa fie adanc diferentiati de civilizatie, sau ca indivizi din rase diferite sa fie uniti de civilizatie. Huntington admite ca civilizatiile sunt flexibile, fara un inceputuri sau sfarsituri precise, concrete. Cu toate acestea, el sustine ca granitele care impart civilizatiile ar putea fi ambigue insa ele sunt reale si importante. Civilizatiile nu sunt structuri politice insa ar putea reprezenta un numar de unitati politice (mai multe natiuni, mai multe state etc.). El sustine religia ca o unitate centrala a caracteristicilor civilizatiilor si o foloseste ca o variabila in identificarea catorva din cele mai proeminante civilizatii : japoneze, hinduse, islamice, vestice, latin-americane si chiar si africane. De ce vor ciocni civilizatiile ? In primul rand, Huntington sustine cultura ca fiind cea mai izbitoare identitate cu care se poate identifica un individ, o identitate care transcede peste alte dimensiuni posibile de indentificare, cum ar fi ideologiile sau ocupatiile. Apoi el afirma ca modernizarea socio-economica a rezultat in dizlocarea individuala si intr-o crestere a capabilitatilor sociale de a stimula innoirea culturii indigene. Huntington afirma ca democratia este paradoxala insasi prin natura sa : prin raspandirea democratiei si institutiilor democratice intr-un stat non-democratic, Vestul da oponentilor sai cunoasterea si abilitatea necesara pentru a se revolta. Intr-o zi statele statele slabe vor putea ataca utilizandu-se de aceleasi valori vestice de care s-au folosit pentru a-si promova interesele. In cel de-al treilea rand, identitatea culturala este importanta in definirea mentalitatii de noi vs. ei" si este indispensabila in protectia noastra" fata de ei". In cel de-al patrulea rand, identitatea culturala este cea mai concreta si cea mai putin compromisa dimensiune a identitatii. Huntington sustine de asemenea raspandirea naturale a conflictelor in sistemele internationale si este convins de proeminenta identitatii culturale. Pentru a se ajunge la coesiunea cluturala, Huntington sustine ca succesele economice, militare si politice sunt indinspensabile oricarei civilizatii pentru a-si dezvolta valorile, institutiile si cultura. Pentru Huntington, politica locala este politica etniilor iar politica globala este politica civilizatiilor. Asadar, conflictul dintre civilizatii se duce pe doua nivele : pe de o parte la micro-nivel, conflictele se nasc din impreunarea statelor din diferite civilizatii; la macro-nivel, conflictele apar intre statele puternice din diferite civilizatii. Conflictele dintre civilizatii apar de-a lungul frontierelor care separa statele si grupurile in cadrul unei civilizatii comune. In lumea contemporana, tarile se vor alinia cu tarile de culturi similare impotriva tarilor fata de culturi diferite. Frontiere prelungite ar duce la ceea ce Huntington se refera drept sindromul tarii inrudite" (kin-country sindrome), conform caruia tari secundare si tertiare vor veni in ajutorul statelor principale in cazul unui conflict de frontiera. Huntington sustine cultura drept o forta fie de unificare fie de divizare in lumea contemporana. Ca forta de divizare, ea poate crea tari fisurate", natiuni care sunt divizate cultural chiar in cadrul in aceluiasi stat (de exemplu situatia regiunii Quebec din Canada). Aceste tari divizate capata forma atunci cand natiunile incearca sa-si redefineasca identitatea culturala prin identificarea cu civilizatiile din afara granitelor culturale, bazate pe dimensiuni de identitate mai putin frapante, cum ar fi intersectarea aspectelor economice.

DESCARCA