Care este costul producerii unui porc


Care este costul producerii unui porc

Marime:
Descarcari: 19

Care este costul producerii unui porc Chiar daca nu suntem economisti de profesie nu ne putem permite sa uitam ca fiecare porc pe care il aducem la 100 kg costa... si nu putin! Faptul ca il putem vinde cu un pret bun la ora actuala n-ar trebui sa ne determine sa ne culcam pe o ureche. Cu totii tinem minte preturile de acum un an, chiar daca nu ne face nici o placere. Castigurile interesante de acum nu fac decat sa acopere pierderile anterioare unele ferme in care se produc porci. Dar, atentie, acest pret bun nu va ramane acelasi la nesfarsit. Vremurile grele vor reveni, ori supravietuirea in vremuri grele nu este posibila fara calculul costului de productie si fara mentinerea acestuia sub nivelul pretului de vanzare! Tot ceea ce se intampla intr-o ferma de crestere a porcilor costa. Modul in care fiecare dintre crescatori reuseste sa tina sub control aceste costuri contribuie decisiv la atingerea obiectivului oricarei afaceri - profitul! Fiecare porc, fiecare kilogram de carne costa, iar scopul fiecarui crescator ar trebuie sa fie acelasi: sa produca cat mai mult la un cost cat mai mic posibil. Dar, sa vedem care ar fi cele mai importante elemente ce alcatuiesc costul de productie al unui porc, precum si cum pot fi acestea mentinute sub control, astfel incat, o asemenea afacere sa ramana profitabila indiferent de conditiile pietei. Costul furajului Cele mai mari cheltuieli in fermele de porci sunt cele cu asigurarea bazei furajere. Astfel, calculand ponderea procentuala a costului furajului - considerand costul total de productie ca fiind de 100% - vom ajunge la 65-75% pentru fiecare kilogram de carne vanduta. Evident ca aceasta pondere depinde si de celelalte elemente ce alcatuiesc structura costului dar este clar ca cei mai multi bani se duc pe furaje. in consecinta, daca alimentatie porcului costa atat de mult, fermierii ar trebui sa-si puna cateva intrebari, de al caror raspuns ar putea sa depinda la economii financiare insemnate. Iata numai cateva exemple de astfel: Care este pretul la care se pot cumpara (sau produce) furajele? Care este raportul calitate - pret in cazul cumpararii si/sau producerii furajului? Care este ponderea furajului proteic in ratii si cat costa acesta? Care este ponderea concentratului sau premixului in structura ratiei si cum influenteaza aceasta costul unui kg de furaj finit? Care este consumul real de furaje din ferma per animal? Care este nivelul pierderilor de furaje in ferma, stiut fiind faptul ca o anumita parte din furajul cumparat nu va ajunge sa fie consumat de animal - uneori peste 10%? Cate kg de furaj se consuma in ferma pentru fiecare kg de carne vanduta? Costurile financiare in cazul fermelor comerciale ce functioneaza dupa principiile economiei de piata, in structura costului producerii fiecarui porc (sau kg de carne...) intra si cheltuielile financiare, respectiv: taxele, impozitele, dobanzile bancare, amortismentul cladirilor, utilajelor etc. Nivelul acestora poate fi foarte diferit de la o ferma la alta dar, pentru simplificarea calculelor, putem sa il consideram ca fiind de 10%. Evident ca si acest element de cost poate fi tinut sub control mai ales daca este vorba de alegerea bancilor, in functie de conditiile de creditare pe care aceste le ofera. La noi, datorita nivelului modest de finantare a cresterii animalelor prin credite bancare, dar si a dobanzilor relativ mari, putini fermieri apeleaza la astfel de surse de capital. Pe de alta parte, plata darilor catre stat nu este un element negociabil, costul acestora fiind - cel putin teoretic - constant. Costul fortei de munca Un element care are o pondere importanta in calculul costului de productie la nivel de ferma este cheltuiala cu forta de munca, respectiv cu salariile angajatilor. Chiar daca in fermele mici munca este realizata de cele mai multe ori de proprietar si membrii familiei acestuia, asta nu inseamna ca munca este... gratuita! Costul muncii dintr-o ferma trebuie luat in calcul ca si cand aceasta ar fi fost realizata de angajati. Astfel, cheltuielile cu forta de munca incluse intr-un kg de carne produsa poate sa atinga valoarea de 10% din costul total de productie, cu variatii destul de ample, in functie de disponibilul de personal, nivelul de pregatire si aptitudinile angajatilor, etc. Chiar daca la ora actuala Romania este considerata o tara cu o forta de munca relativ ieftina, treptat acest avantaj va dispare, iar personalul disponibil pentru executarea activitatilor zilnice din ferme va fi din ce in ce mai scump si din ce in ce mai greu de gasit. Unica modalitate de a reduce costul cu forta de munca intr-o ferma este ceea ce economistii numesc cresterea productivitatii muncii". in domeniul cresterii porcului aceasta expresie inseamna fie cresterea numarului de animale/angajat, fie cresterea gradului de mecanizare/ automatizare a unor activitati din ferma mari consumatoare de timp si efort fizic. Costul energiei/combustibililor in structura costului de productie a carnii de porc intra si cheltuiala cu energia electrica si combustibilii consumati in ferma. in mod normal aceasta categorie de cheltuieli incarca costul de productie cu aproximativ 5%, variatiile fiind determinate de modul in care gospodarim aceste resurse precum si de pretul acestora la un moment dat - aspect care, din pacate, nu il putem controla. Economisirea de energie electrica in detrimentul confortului animalelor nu este o optiune realista pentru ca, spre exemplu, scaderea duratei incalzirii pe timp de iarna a unui adapost conduce la reducerea temperaturii si, implicit la cresterea consumului de furaje, fara o imbunatatire a conversiei acestora in tesut muscular. Deci, castig... zero, sau chiar pierdere! Costul intretinerii fermei Indiferent de dimensiune, in oricare ferma apar si cheltuieli cu intretinerea, fie ca este vorba de intretinerea cladirilor sau a dotarilor, fie ca ne referim la echipamentele/instalatiile sau aparatura din ferma. De regula, ponderea acestui element nu ar trebui sa depaseasca 3-5% din costul total al producerii unui kg de carne de porc. Variatiile vor depinde de calitatea initiala a cladirilor si echipamentelor, precum si de ingrijirea lor pe parcursul exploatarii. Daca ne referim, spre exemplu, la sistemul de adapare, costul intretinerii depinde de calitatea materialelor folosite, dar si de calitatea executiei. Un sistem de adapare cu defectiuni nu numai ca solicita constant reparatii, dar determina si reducerea performantelor animalelor, influentand astfel profitul.

DESCARCA