Ana Blandiana


Ana Blandiana

Marime:
Descarcari: 2

Ana Blandiana 1915 25 martie. Se naşte in familia ţăranilor Gheorghe şi Ana Coman din comuna Murani, plasa Vinga, judeţul Timiş, primul lor copil, Gheorghe, tatăl viitoarei poete. Licenţiat in drept şi teologie, profesor la liceele Diaconovici-Loga şi Mihai Viteazul din Timişoara, el va participa, in calitate de preot cu grad de maior, la eliberarea Transilvaniei de nord, a Ungariei şi Cehoslovaciei, iar după război va fi profesor la liceul Partenie Cosma din Oradea, apoi preot la catedrala ortodoxă din acelaşi oraş. Deţinut politic şi condamnat pentru "uneltire impotriva statului", moare după o viaţă de dramatică demnitate, in varstă de 49 de ani, intr-un accident, la numai cateva săptămani după deschiderea inchisorilor din 1964. 1915 10 aprilie. Se naşte in familia ţăranilor Gheorghe şi Valeria Diacu din satul Blandiana, plasa Vinţul de Jos, judeţul Alba, al doilea din cei opt copii, Otilia, mama scriitoarei. După ce la varsta de 17 ani işi pierde ambii părinţi, va munci, ca expert contabil, pentru a-şi creşte fraţii mai mici, ca şi, mai tarziu, cand, in lungii ani de detenţie politică a soţului ei, işi va creşte şi educa singură cele două fiice. 1942 25 martie. Se naşte la Timişoara, ca primă fiică a cuplului Gheorghe şi Otilia Coman, Otilia-Valeria, cea căreia in familie şi printre prieteni i se va spune constant Doina, iar in literatură se va numi Ana Blandiana. 1947 11 septembrie. Se naşte Geta, sora mai mică a poetei. 1949—1952 Urmează şcoala primară in cartierul Viilor din Oradea, avand-o ca invăţătoare pe Tamara Stamatiu, la ale cărei ore de compunere işi va deconspira primele versuri. 1952—1959 Urmează cursurile claselor V—XI ale Şcolii generale nr. 2 din Oradea (fostul liceu Oltea Doamna), avand ca profesor de romană pe Eugen Groza (el insuşi autor de teatru şi proză) şi ca profesoară de istorie pe Eleonora Ile, al cărei inteligent şi amar patriotism o va marca, imprimandu-i pentru toată viaţa nevoia de a-şi raporta destinul la destinul colectiv. Este perioada lecturilor intense, a participării la cenacluri, a incercărilor in toate genurile şi in toate stilurile, a premiilor şcolare şi a concursurilor literare pentru elevi, a primelor versuri publicate in revistele de copii. 1959 Debutează in revista Tribuna din Cluj cu poezia Originalitate, semnand pentru prima oară Ana Blandiana. in urma unui denunţ trimis de la Oradea tuturor publicaţiilor din ţară, in care se cere interzicerea ei ca "fiică a unui duşman al poporului", pierde pentru următorii ani dreptul de a intra la facultate şi de a publica. Despre această perioadă Ana Blandiana va scrie mai tarziu: "Am fost cunoscută ca poet interzis, inainte de a fi cunoscută ca poet". 1960 Se căsătoreşte cu scriitorul Romulus Rusan. 1963 După o interdicţie de patru ani, redebutează, de data aceasta irevocabil, in revista Contemporanul, condusă de G. Ivaşcu. 1963—1967 Urmează şi termină cursurile Facultăţii de filologie a Universităţii din Cluj. 1964 ii apare prima carte, Persoana intaia plural, versuri, cu o prefaţă de Nicolae Manolescu, Editura pentru literatură. 1966 Călcaiul vulnerabil, versuri, Editura pentru literatură (respinsă intai de cenzură ca fiind "un adevărat strigăt de revoltă"). Prima participare la un festival internaţional de poezie: Festivalul de la Lahti, Finlanda. 1967 Neavand un loc de muncă la Cluj, se mută la Bucureşti. 1967—1968 Lucrează ca redactor la revista Viaţa Studenţească. 1967—1970 Scrie lunar in revista Amfiteatru, sub genericul Pururi tanăr, inveşmantat in manta-mi, o rubrică de eseuri despre poeţii morţi tineri. 1968 (Mai) Este invitată să susţină un recital de poezie in cadrul stagiunii Teatrului Naţiunilor de la Paris. in zilele următoare asistă la mişcările de strad㠗 celebrul Mai contestatar. Iunie-iulie Călătorie in Cehoslovacia impreună cu Romulus Rusan, invitat de guvernul ceh să scrie o carte despre Primăvara de la Praga. 1968—1973 Semnează săptămanal in revista Contemporanul o rubrică denumită in primii patru ani Antijurnal, iar apoi Corespondenţe. 1968—1975 Lucrează ca redactor la revista Amfiteatru. 1969 A treia taină , versuri, Editura Tineretului. Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor. Realizează, impreună cu Andrei Şerban şi cu actorii Irina Petrescu, Mariana Mihuţ şi Florian Pittiş, două filme de poezie pentru televiziune. Descoperirea Italiei, prima călătorie de studiu şi documentare prin muzeele şi şantierele arheologice ale peninsulei, devenită, alături de pasiunea pentru muzica clasică, cea mai importantă contribuţie neliterară la formarea intelectuală a scriitoarei. 1970 Calitatea de martor, eseuri, Editura Cartea Romanească. Cincizeci de poeme, Editura Eminescu, volum antologic conţinand o selecţie din cărţile anterioare şi 10 poezii inedite. Premiul Academiei.

DESCARCA